REŞIŢA – Cei care nu au câştigat finanţare pentru proiecte europene spun că „nu au dat şpagă“.Încă din anii ’90, Fundaţia Club Turistic Banatia scrie proiecte pentru turismul cărăşean. Şi nu numai că le scrie, dar le şi câştigă, după cum se prezintă „panoplia“ acestui ONG. Înainte de aderarea la UE, clubul era „vânător de fonduri PHARE“, cum se exprimă preşedintele acestuia, Cristian Vîlceanu.
În cadrul consultanţei pe care fundaţia o oferă, este inserată, încă de la început, ideea că nu este greu să scrii proiecte ci este foarte greu să fie bine scrise. „În general, comunitatea europeană nu finanţează idei de proiecte. Sunt finanţate proiecte mature, care demonstrează că rezolvă o problemă a comunităţii. Dacă reuşeşti să convingi finanţatorul că, prin banii pe care-i primeşti de la el rezolvi o astfel de problemă şi cheltuieşti aşa cum ai propus în proiect (un proiect bine gândit – în care orice acţiune duce la un rezultat), şansele să iei banii pe proiectele europene sunt foarte mari“, a precizat preşedintele Club Turistic Banatia. Prin urmare, aplicanţii trebuie să scrie un proiect care să răspundă unei probleme a comunităţii, să respecte reguli clare de management şi să fie transparent, potrivit unui „curs intensiv“, pe care orice interesat întreabă membrii fundaţiei îl primeşte instantaneu.
„Este un mit urban ceea ce se spune că trebuie să dai bani, mită, ca să iei banii de proiect. E adevărat, se fac nişte plăţi în avans. Se plătesc tehnicienii, tehnologii, arhitecţii, geologii, topometrii, o grămadă de bani pe care îi plăteşti pentru ca ideea ta de proiect să devină un proiect matur şi, de abia după aceea poţi să întocmeşti o cerere de finanţare care să aibă şanse să primească fonduri. Dacă din punct de vedere tehnic nu îţi îndeplineşti condiţiile, nu te bagă nimeni în seamă“, a mai precizat Vîlceanu.
Din experienţa celor ce au scris proiecte reiese că un proiect tras din condei nu va primi finanţare. Caraş-Severinul, potrivit statisticilor, este mai performant în atragerea de fonduri europene, decât alte judeţe.
„Infrastructura şi turismul sunt două domenii unde putem atrage în continuare fonduri europene. Dacă spun de turism, aici nu vorbesc de hoteluri şi pensiuni, ci de agrement şi punerea în valoare a obiectivelor existente. Fondurile europene rezolvă probleme, nu construiesc hoteluri. Construcţia unui hotel duce la crearea unor locuri de muncă, şi ăsta e obiectivul proiectului. Astăzi poate scrie o cerere de finanţare oricine are acces la un computer cu conexiune la internet… dar îmi aduc aminte – din anii liceului – de un maistru de la Sculărie care era plătit să facă cruciuliţe cu creta pe nişte bare de oţel şi care ne spunea: «Măi copii eu primesc 100 de lei pentru fiecare linie pe care o fac cu creta; 1 leu pentru că o scriu şi încă 99 pentru că ştiu ce fac!»“, a concluzionat Cristian Vîlceanu, subliniind că, fără experienţă sau o consultanţă solidă, şansele de finanţare sunt minime.
Flavius Rotariu