“Dacă cineva crede că sunt român nu
îmi dă de pomană”, spune bărbatul,
precizând că astfel şoferii din zona
în care cerşeşte el sunt siguri că
el nu are nimic în comun cu românii.
Trecătorii şi şoferii îi
aruncă din când în când
câteva monezi, mai interesaţi de pancarta
din jurul gâtului decât de
cetăţenia bărbatului.
Îmbrăcat în pantaloni largi,
geacă albastră, cu trei numere mare, şi
cu fes de lână, “bulgarul” se apropie
discret de ferestrele maşinilor oprite la semafor
şi aşteaptă pomană. Pancarta sa
este albă, plastifiată şi scrisă la
calculator, nu de mână şi din carton
maro, aşa cum au în general cerşetorii.
Întrebat de ce a ales să scrie că este
bulgar şi nu lucruri ca “Mi-e foame” sau “Am o
familie de întreţinut”, ca toţi
cerşetorii, bărbatul răspunde, cu un
accent est-european puternic: “Pentru noi, cei care
provenim din aceste zone, este foarte greu acum
în Italia şi în special la
Roma“.
“Cred că suntem toţi din
România, că suntem
toţi infractori şi ne tratează în
consecinţă. Ne spun
violatori şi să plecăm
acasă. Dar mulţi dintre noi se află aici
pentru a căuta un loc de muncă cinstit
şi, dacă nu găsesc imedat, cerşesc,
aşa cum fac eu. Nu am nimic împotriva
românilor, dar trebuie să
supravieţuiesc”, explică el.
“Este trist că cineva trebuie să spună
clar ce naţionalitate are pentru a primi de
pomană. Sărăcia nu are culoare sau
ţară”, adaugă bărbatul.
În ultima vreme românii se află din
nou în centrul atenţiei
autorităţilor şi a presei din Italia,
după o serie de acte violente ai căror
protagonişti au fost, iar resentimentele
italienilor se reflectă şi în
apariţia unor incidente cucaracterxenofob ale
căror victime sunt cetăţeni români
nevinovaţi.
Sursa: NewsIn