E adevărat că transportul de mărfuri în Banatul Montan nu mai e cel de altădată, însă importanţa căilor de legătură nu a scăzut. Dimpotrivă, ne-ar putea ajuta economic.
Despre căile de legătură dintre judeţ şi Serbia s-a discutat şi marţi în cadrul unei întâlniri româno-sârbe. La întâlnirea care a avut loc la sediul Consiliului Judeţean au participat preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu şi o delegaţie condusă de consulul Serbiei la Timişoara, Dragomir Radenkovic.
Discuţiile s-au axat pe deschiderea a patru puncte de frontieră între Caraş-Severin şi Serbia: trei rutiere şi unul feroviar. Sârbii au accentuat importanţa legăturii feroviare care se poate face pe la Iam, în timp ce Sorin Frunzăverde a pus accentul pe dezvoltarea legăturilor rutiere, respectiv deschiderea punctelor de frontieră între Iam şi Dobricevo, Grădinari şi Malkovăţ, Socol şi Biserica Albă. Frunzăverde susţine că pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere la frontieră Consiliul Judeţean se implică, în timp ce de legătura feroviară trebuie să se ocupe Căile Ferate Române.
Partea română ar trebui să construiască 2,5 km de cale ferată în timp ce Serbia ar trebui să construiască 7,8 km. Poate disponibilitatea sârbilor de a construi acea cale e molipsitoare şi pentru partea română. Oricum, susţinea preşedintele CJ, cele patru oportunităţi de legătură între cele două zone trebuie privite ca un proiect integrat. Important e să vedem rezultatele, indiferent că acestea vin cu trenul sau cu maşina.
Cert e că localităţile dinspre frontiera cu Serbia ar avea de câştigat, iar judeţul ar avea o altă faţă.
Nina Curiţa