Drept urmare, EDF solicită statutului român despăgubiri în această sumă. Procesul vizează pierderea a două contracte de vânzări în regim duty-free pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni şi pe linia aeriană naţională Tarom.
Reprezentanţii EDF – operator duty-free cu sediul în Marea Britanie, care are afaceri în Laos, Vietnam şi Filipine – susţin că în anii 2001-2002 au fost abordaţi de demnitari care lucrau pentru premierul din acea perioadă, Adrian Năstase, care le-au cerut mită de 2,5 milioane de dolari pentru a păstra contractele pe care EDF le câştigase în 1992 şi 1996.
Potrivit Financial Times, reprezentanţii companiei britanice au declarat că au refuzat să plătească această sumă şi, drept urmare, au fost forţaţi să iasă din afacere.
Mai exact, guvernul Năstase a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a anulat contractele, a anulat temporar comerţul în regim duty-free, şi, ulterior, a acordat unor firme româneşti contractele pe care le deţinea EDF.
Totodată, reprezentanţii companiei britanice susţin că deţin şi o înregistrare audio din care rezultă mita cerută, înregistrare cu care vor merge la tribunalul internaţional de la Washington.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a început să lucreze la acest caz în anul 2002, însă motivând lipsa de probe a oprit ancheta. EDF a făcut apel împotriva acestei decizii, însă aceasta a fost susţinută, cu aceeaşi motivaţie, în 2006.
Avocaţii EDF au depus, săptămâna trecută, la DNA, proba audio şi au cerut redeschiderea dosarului ca urmare a acestei noi probe. Înregistrarea audio ar fi fost făcută în 20 octombrie 2001.
Marco Katz, pe atunci unul dintre directorii EDF, a declarat că a vizitat-o pe consiliera lui Năstase, Liana Iacob, în speranţa că se va găsi o altă modalitate de rezolvare a problemei privind contractile.
Dacă fostul premier Adrian Năstase va fi găsit vinovat de instanţele româneşti, acesta va trebui să scoată din buzunar 100 de milioane de dolari reprezentând valoarea despăgubirii cerută de EDF.
Sursa: Interesul Public
