Frumuseţea unei instituţii nu înseamnă neapărat zugrăveala de pe pereţi, ci imagine, promovare. Iar banii despre care vorbim au venit la Reşiţa prin ISPA, acelaşi proiect care, din vina unor „efecte secundare“, încă mai ţine viaţa urbei în loc.
Deşi oraşul arată cum arată, iar lucrările nu sunt nici pe departe terminate, vă prezentăm care sunt, potrivit factorilor responsabili, problemele ISPA.
Începem cu soluţiile de proiectare. După un lung şir de discuţii şi comandamente ISPA, nici la ora actuală nu există soluţii de proiectare pentru: str. Paul Iorgovici, unde proiectantul aşteaptă ca executantul să facă două sondaje (din cauza întârzierii, str. Călăraşilor rămânând nerefăcută, iar locuinţele neracordaţi la sistemul de canalizare), Bd. Muncii (în zona Parcului Copiilor), unde s-a dat o soluţie care însă nu răspunde observaţiilor constructorului, str. Minda, unde se stă după o soluţie pentru subtraversarea pârâului Başovăţ, str. Al. Vlahuţă, Izvorului, Semenicului şi Avram Iancu (toate în Muncitoresc, în zona 4B), unde, deşi s-a dat soluţia, nu s-au primit clarificări asupra observaţiilor constructorului, care vizau modificarea pantei străzii, Bd. Revoluţia din Decembrie, unde lucrările intersectează mai multe reţele şi canalul termic.
Dar problemele iniţiativei nu se opresc aici. Rămâne veşnicul neajuns legat de gropi şi de pământul de pe drumuri.
Refacerea străzilor
La capitolul şanţuri rămase neacoperite, ultimul comandament ISPA pune pe lista priorităţilor (până în 10 mai) următoarele străzi afectate: Calea Timişoarei, str. Făgăraşului, str. Văliugului, str. Minda, pe toate acestea carosabilul rămânând nerefăcut din decembrie 2010. De asemenea, din cauza refacerii necorespunzătoare, trebuie acţionat din nou pe străzile Scoruşului, Cireşului şi Primăverii.
Totodată, în aceste zone, căminele de canalizare trebuie aduse la acelaşi nivel cu străzile, la fel cum trebuie aduse şi pe str. Castanilor. Ar mai trebui mutat pământul rămas la intersecţia dintre străzile Feroviarului şi Oituz, iar lucrările din Muncitoresc ar trebui corelate cu cele la gaz, pentru a nu fi necesară spargerea şi refacerea străzilor de mai multe ori. Reşiţeanul îşi va da, probabil, seama că realitatea privind numărul străzilor care arată după ISPA ca după război este unul cu mult mai mare…
Urgentarea lucrărilor
Ţinând cont de faptul că în 19 iulie Reşiţa trebuie să pună punct ISPA, subprefectul NicolaeVerindeanu, prezent la ultimul comandament de la primărie, a precizat: „Cred că lucrările s-ar putea încheia la timp dacă ar colabora mai bine constructorul cu proiectantul, proiectantul cu beneficiarul, beneficiarul cu primarul“, fapt ce a adus în discuţie situaţiile cel puţin tensionate dintre cei implicaţi în implementarea proiectului.
Inclusiv amenzile date de municipalitate societăţilor AquaCaraş şi Hidroconstrucţia. Dan Petrescu, şeful unităţii de implementare a proiectului, din cadrul AquaCaraş, a explicat că, dacă muncitorii de la Hidroconstrucţia întârzie, fapt ce determină ca apa să fie oprită mai multe ore decât s-a anunţat iniţial, „şi domnul primar ne dă amendă nouă, atunci este normal că există anumite animozităţi între noi şi constructor, pentru că el este de vină“!
Primarul Mihai Stepanescu a spus că va mai da amenzi, ori de câte ori este nevoie, pentru că „dacă se întâmplă ceva neprevăzut, o epidemie sau altceva, o întârziere de opt sau zece înseamnă extrem de mult“. Dar ce-a făcut oare AquaCaraş cu cei 58.000 de euro pe care i-a primit, potrivit spuselor primarului, „pentru promovarea proiectului şi pentru ca să se facă ei frumoşi“?
Mai ales că 25% din bugetul iniţiativei sunt suportaţi de către municipalitate din banii reşiţenilor, 8% de Guvern, iar restul de Comunitatea Europeană.
Antoniu Mocanu