Nu cu mult timp în urmă, Garda Naţională de Mediu a deplasat în zonă o echipă care a dat asigurări că instituţia va face demersuri pentru ca cei responsabili să iniţieze cât mai repede măsuri concrete de stopare a poluării.
Din păcate, după aderarea la UE se văd mai degrabă regrese, iar anul 2013, termenul de de finalizare a lucrărilor de acest gen, rămâne o perspectivă nesigură pentru rezolvarea problemei poluării din zonă.
Plânsul muntelui
Aceste aspecte au fost discutate recent în cadrul bilanţului GEC Nera. La Moldova Nouă, incinta care până anul trecut funcţiona ca iaz de decantare a apelor de mine provenite de la S.C. Moldomin, cu o suprafaţă de aproximativ 30 ha, este acoperită în prezent cu o depunere neprotejată şi neconsolidată de nisip fin uscat, care conţine reziduuri provenite de la uzina de preparare a minereurilor de cupru.
Nisipul este antrenat prin deflaţie de mai multe ori pe an, datorită vânturilor puternice din zonă, pe terenurile agricole şi în localităţile de pe raza oraşului Moldova Nouă şi a comunei Pojejena. Dar ce este mai tragic este faptul că nimeni nu ia nici o măsură, deşi poluarea afectează şi malul sârbesc.
La Sasca Montană, pe o suprafaţă de aproximativ 10 hectare, situaţia este aproape identică, doar că aici deponeul de steril, provenit de la fosta exploatare minieră, este sub forma unei halde cu taluzele şi platformă neprotejate, iar poluarea se produce numai în România. Nisipul antrenat afectează, în special, terenurile agricole din comună.
Doru Chiriac