Fondurile europene au devenit laitmotivul existenţei noastre, fiind singura modalitate prin care se mai poate face câte ceva în vreme de criză economică. Atât instituţiile publice cât şi sute de agenţi economici din Caraş-Severin au reuşit să treacă peste această perioadă grea cu ajutorul banilor veniţi de la UE. Numai că, banii nu vin dacă nu îi cerem corect…
De departe cel mai „bogat“ proiect este şi cel mai discutat, şi anume ISPA. Pe de altă parte, pe tot parcursul anului 2009 şi în primele trei trimestre ale anului 2010, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a elaborat, pentru Măsura 3.2.2., un număr 55 de avize tehnico-economice pentru proiecte de alimentare cu apă şi canalizare sau staţii de epurare, toate pentru 28 de comune.
S-au elaborat 21 de recomandări pentru modernizarea de drumuri comunale sau amenajări de obiective sociale în 13 comune şi patru notificări privind cuprinderea unor proiecte în Master Plan-ul judeţului. Conform unui raport semnat de Cristian Bîtea, director executiv în cadrul CJ, valoarea proiectelor depuse pe Măsura 3.2.2. depăşeşte 65,5 milioane de lei.
Pe Măsura 3.1.3. „Încurajarea activităţilor turistice“ au fost elaborate 28 de recomandări pentru Domaşnea, Cornea, Dalboşeţ, Cornereva, Ciuchici, Ciclova Română, Slatina Timiş, Socol, Grădinari, Bolvaşniţa, Brebu, Eftimie Murgu, Dognecea, Goruia, Ezeriş, Forotic, Constantin Daicoviciu, Măureni, Târnova, Păltiniş, Ocna de Fier, Pojejena, Iablaniţa, Luncaviţa, Berzovia, Zăvoi şi Berzasca. De asemenea, CJ Caraş-Severin a elaborat şi cinci recomandări pentru firme care au depus proiecte pe turism – două din Ocna de Fier, două din Gârnic şi una din Răcăşdia. Pe aceeaşi măsură s-a depus şi un proiect ce prevede dezvoltarea turismului în Clisură şi Asociaţia Dunărea Moldova Nouă. Majoritatea proiectelor au termen de finalizare în 2011, însă, dacă nu se respectă cu stricteţe clauzele contractuale, UE ne cere banii înapoi.
Anca Preda