Locuitorii din Moldova Nouă trec de mulţi ani printr-un coşmar cumplit de fiecare dată când vântul bate mai tare. Adevărate furtuni de praf se declanşează în oraş, le poluează fântânile, le omoară păsările şi le intră în ochi şi plămâni. Mai mult, praful de la iazul de decantare este purtat de vânt peste graniţele României, ajungând şi în Serbia.
Răspunsul celor responsabili a fost unul de eschivă şi pasare a răspunderii către superiori: „Noi nu avem bani pentru umectarea iazului Tăuşani, de ecologizare nici nu mai vorbim. Ministerul Economiei nu a cuprins în bugetul de stat sume pentru aşa ceva“, după cum ne explică Iacob Chişărău, directorul Moldomin. Atunci când situaţia este critică, pompierii sunt solicitaţi să intervină pentru umectarea iazului, dar nici aceştia nu vin prea des întrucât această acţiune nu se înscrie în sarcinile lor.
Cum societatea minieră din Moldova Nouă este în lichidare, ecologizarea a fost transferată de către Ministerul Economiei companiei ConversMin. „Noi am alocat 452.524 de lei în acest an către Moldomin pentru conservarea iazului, bani care provin de la bugetul de stat“, spune Florentina Martinescu, de la ConversMin. În luna iunie urmează licitaţia pentru un proiect cu finanţare europeană de nouă milioane de lei, care să pună capăt poluării din Moldova Nouă.
„Am început lucrările din luna aprilie, realizând deja şi primele deconturi. Din păcate, este vorba doar despre ecologizare, nu şi conservare, iar banii pe care urmează să-i primim ajung numai pentru 20 dintre cele peste 100 de hectare. Problema cea mare, de la Boşneag, încă nu poate fi rezolvată. Nu avem bani, suntem în faliment, iar Ministerul Economiei nu a prevăzut fonduri pentru ecologizarea celor două iazuri de decantare“, se scuză Iacob Chişărău, directorul Moldomin.
„Noi am calculat că sunt necesari cam şase milioane de lei numai pentru ecologizarea iazului. Dacă ei au primit aprope 500.000 de lei doar pentru umectarea acestuia, mie îmi miroase a bani aruncaţi pe fereastră“, răspunde Corneliu Sturza Popovici, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, care are în custodie monitorizarea situaţiei din cele două ţări.
Mai mult, săptămâna aceasta, Moldomin aşteaptă de la ANAF decizia numirii unui lichidator al societăţii. În acest timp, pe 6 iunie, va avea loc o licitaţie pentru lucrări de ecologizare şi închidere a iazului Tăuşani, pentru care suma prevăzută în vederea realizarii acestor lucrări este de 9.296.235 de lei, potrivit site-ului de licitaţii publice din România.
„Suprafaţa totală de teren afectată de poluare în România este de circa 5.780 de ha iar în Serbia de cca. 12.000 ha. În mod direct, în ţara noastră sunt afectaţi un număr de 18.000 de locuitori iar în Serbia 12.500“, mai explică preşedintele GEC Nera.
Cristian Franţ