La Gherteniş este mai tot timpul linişte şi pace, un sat mic care trăieşte mereu în umbra vecinelor Berzovia şi Măureni, mult mai mari şi mai impunătoare. Doar ruinele mai vorbesc despre importanţa pe care Ghertenişul a avut-o în Evul Mediu.
Aici, pe arealul actual al localităţii, a fost o mare cetate medievală, cetatea Remetea, vecină a comitatului lui Iancu de Hunedoara. „Am ajuns să comemorăm această vârstă, deşi sunt izvoare care ar putea atesta o vechime mai mare de 630 de ani pentru Gherteniş“, spune Henrieta Graure.
La sărbătoare a participat şi PS Lucian Mic, episcopul Caransebeşului care, după Sfânta Liturghie Arhierească, a inaugurat sistemul de alimentare cu apă al localităţii, a sfinţit o troiţă şi mai multe plăci comemorative. „Este un sat destul de vechi. În decursul timpului, localitatea a evoluat, aşezările n-au fost pe amplasamentele de astăzi, cum spun documentele maghiare. Legenda orală spune că mai multe familii de români locuiau dispersat în jurul vetrei de azi, cam pe la anul 1600. Numele vine de la pădurile de carpeni din zonă. În perioada austro-ungară, localitatea era des confundată cu satul Cărpiniş din Timiş. De multe ori, scrisorile trimise din Ungaria pentru ei ajungeau la noi şi invers. Aşa s-a ajuns ca noi să păstrăm numele vechi, Gherteniş, iar ei au fost traduşi în românescul Cărpiniş“, ne spunea Ion Albu.
Cu această ocazie, Primăria Berzovia a premiat mai mulţi oameni de cultură, dascăli, sportivi dar şi elevi merituoşi, ce au obţinut rezultate bune la concursurile judeţene şi naţionale. Sătenii spun că este o sărbătoare de bucurie dar şi de tristeţe. „Vedeţi şcoala? La şcoala asta am muncit mult când am fost copil şi speram ca şi nepoţii mei să poată învăţa aici. Din păcate, onorabilii care ne conduc acum ţara au găsit cu cale să o închidă. Dar noi tot sperăm să o deschidă“, mai spunea Henrieta Graure.
Cristian Franţ