Dacă tot suntem campioni la capitolul evaziune, doar unul din doi contribuabili cărăşeni plătindu-şi dările, cum stăm la capitolul recuperare? Potrivit celor de la finanţe, au fost demarate procedurile de executare silită pentru 99,30% din cele aproximativ 1.041,15 miliarde de lei vechi, reprezentând arierate bugetare posibil de recuperat, înregistrate la finele lunii iunie. Şi asta pentru că, în cazul restului debitelor, contribuabilii au depus deconturi de TVA cu sume negative, cu opţiune de rambursare, şi au solicitat compensarea din aceste sume a obligaţiilor restante pe care le înregistrau.
Chiar dacă au demarat procedurile de executare silită pentru mai toate arieratele bugetare posibil de recuperat, iată că nici ele nu prea pot fi recuperate. Iar în multe cazuri situaţia a fost provocată tocmai de instituţiile publice beneficiare de lucrări, care uită să le mai deconteze.
Potrivit lui Doru Cozma, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice din Caraş-Severin, gradul redus de recuperare a arieratelor bugetare posibil de recuperat este cauzat de mai mulţi factori. În primul rând, este vorba despre faptul că încasările din popriri asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare ale datornicilor sunt reduse, din cauză că debitorii sunt înştiinţaţi în legătură cu instituirea acestor măsuri înainte de a se face efectiv poprirea.
Adresele de înfiinţare a popririlor asupra disponibilităţilor bancare ajung prin poştă la băncile centrale într-o perioadă de timp mai lungă decât la debitori, în acest interval datornicii având timp suficient să-şi retragă sau să-şi folosească banii din cont înainte ca măsura să opereze. De asemenea, se înregistrează un grad redus de încasare şi din popririle instituite asupra veniturilor datorate de către terţi debitorilor, în condiţiile în care aceştia nu dau curs măsurilor instituite de organele de executare silită.
O altă cauză o reprezintă aceea că nu se prezintă cumpărători la licitaţiile organizate în cadrul executării silite pentru valorificarea de bunuri. În primele şase luni ale lui 2010 au fost organizate, fără succes, 33 de licitaţii pentru valorificarea unor bunuri mobile şi imobile pe care s-a sus sechestru, aparţinând datornicilor.
Dintre acestea, zece au fost pentru valorificarea unui număr de 1.322 de bunuri mobile, iar celelalte 23 pentru valorificarea a 84 de bunuri imobile, incluzând un bloc de 57 de garsoniere. Numai că, din toate aceste bunuri, au putut fi valorificate doar două bunuri mobile, cu suma de 96,36 de milioane de lei vechi, şi şapte bunuri imobile, cu 90,01 miliarde, la celelalte licitaţii neprezentându-se cumpărători.
De asemenea, Fiscul nu poate recupera dările către bugetul de stat din cauza lipsei disponibilităţilor băneşti în cazul firmelor cu datorii ce efectuează lucrări pentru instituţii bugetare. În situaţia acestora, din cauză că instituţiile nu achită contravaloarea lucrărilor, se iveşte un blocaj în lanţ, în derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi. Potrivit directorului executiv al DGFP, acesta „este cazul mai multor debitori care au efectuat lucrări sau au prestat servicii pentru instituţii publice“. Într-o situaţie similară se află şi firmele care n-au bani pentru că nu încasează, ori încasează doar parţial, facturile emise către clienţii externi, dar şi de către cei interni, la termenele contractuale, blocajul fiind generat, potrivit aceleiaşi surse, de criza economico-financiară. La toate aceste cauze se adaugă, potrivit celor de la Finanţe, faptul că firmele obţin cu mari dificultăţi credite bancare.
Totuşi, chiar dacă dările se plătesc cu întârziere, în decursul primului semestru, Fiscul a aprobat amânarea la plată a unor obligaţii fiscale restante cumulând 494,74 de miliarde de lei vechi aferente unui număr de 76 de contribuabili…
Antoniu Mocanu