„Marş, marş“, spune un băieţel blonduţ bătând furios cu piciorul de caldarâm, pentru a speria un maidanez care îi ameninţa securitatea fratelui său mai mic.
„Hai să vezi, mama, aici scrie ANL“, adaugă el, indicând spre unul dintre pereţii unui imobil. Cam aşa a început luni povestea unui nou cămin pentru 32 de familii reşiţene care au primit cheile câte unei locuinţe ANL. În fond, o investiţie extrem de utilă, menită să le dea un acoperiş deasupra capului celor care au întrunit anumite condiţii, altele decât cele pentru o locuinţă socială.
Dar, chiar şi aşa, la ANL-ul finalizat în prima parte a acestui an pe Valea Domanului, la ieşirea din Reşiţa, înspre Anina, ne-a amintit de balcanicul stil de împărţeală. După momentul în care s-a dat citire repartizării familiilor pe apartamente au apărut problemele. Un cuplu de tineri s-a adresat primarului municipiului, Mihai Stepanescu, şi directorului adjunct al Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat, din cadrul Primăriei Reşiţa, Dorel Ianoşi, pentru faptul că, deşi de opt ani se chinuie să obţină o locuinţă ANL, acum au primit una cu o cameră, în condiţiile în care familia lor este formată din cinci membri.
Răspunsul dat de municipalitate a fost acela că s-au făcut tot felul de contestaţii, că au fost operate oarece schimbări. „De opt ani tot am făcut cereri pentru o locuinţă, dar niciodată nu am atins un anumit punctaj pentru a primi una, ne spune Ianoşi Sorin, un reşiţean de 32 de ani, care va locui în blocul ANL împreună cu soţia, Teodora, de 34 de ani, şi cu cele trei fetiţe de opt ani, de patru ani, respectiv de un an şi jumătate. Am primit aici, apartamentul 8, cu o cameră, deşi pe listă eram locul cinci şi sunt opt apartamente cu două camere. Mai bine stăteam la tata, pentru că tot aşa stăteam, eram nouă persoane în trei camere. (…) Vom face contestaţie. La cealaltă scară, unei femei cu un copil i-a fost repartizat un apartament cu două camere“.
Potrivit tinerilor, la calcularea punctajului pentru repartizarea locuinţelor, copiii cântăreau câte două puncte, pe când studiile superioare câte 25. Ar fi acceptat şi o locuinţă socială, unde, pe liste, figurau la poziţia 44, doar că li s-a explicat că imobilele recent finalizate sau cele care sunt în faza de construire vor fi date celor evacuaţi din imobilele naţionalizate ori persoanelor cu dizabilităţi.
Pentru alţii, însă, repartizarea a însemnat bucuria pentru o casă nouă. Au stat ani buni îngrămădiţi în camere de cămin, condiţii improprii, prin chirii, în zonele ce au devenit, în timp, adevărate embleme ale mizeriei şi ale sărăciei municipiului de pe Bârzava: Mociur, Catanga sau în adăposturile de pe strada Oituzului.
Totuşi, oamenii au fost puşi în gardă în legătură cu faptul că nu au contoare de gaz, nici de curent, energia electrică fiind asigurată acum întrucât acolo încă se lucrează, utilităţile urmând să le fie asigurate în următoarele săptămâni, după anumite proceduri care trebuie îndeplinite. În plus, oamenii spun că blocul este într-o zonă în care iarna viscoleşte, fiind în afara oraşului, iar scările blocului şi coridoarele, care sunt deschise, vor îngheţa. Iar drumul de acces, frecvent străbătut de tiruri şi camioane, nu are trotuar, locurile de joacă fiind inexistente în jurul blocului…
Blocul de locuinţe pentru tineri, cuprinzând două scări cu un total de 24 de apartamente cu o cameră şi opt cu două camere, dotat cu o centrală termică proprie, a fost realizat din fonduri ANL, finanţarea din această sursă ridicându-se la 2,31 milioane de lei noi. La această sumă s-a adăugat o contribuţie de 1,14 milioane, reprezentând contribuţia Consiliului Local Reşiţa pentru lucrări tehnico-edilitare, de asigurare a utilităţilor, după cum a precizat primarul municipiului.
Au fost făcute lucrări pentru eliberarea amplasamentului, devierea liniilor electrice de joasă tensiune, alimentarea cu apă, prin extinderea reţelei pe o lungime de 350 m, pentru canalizare menajeră, prin racordarea acesteia prin ISPA, precum şi a uneia pluviale, extinderea reţelei de gaze naturale şi realizarea pranşamentului, sistematizarea pe verticală, platforma carosabilă cu 16 locuri de parcare, căi de acces, ziduri de sprijin, rigole, dar şi alimentarea cu energie electrică, fiind asigurată o extindere a acesteia pe o lungime de 1.380 m.
Antoniu Mocanu