Rata de infracţionalitate în România a crescut în ultimii ani. O spune poliţia, o spune justiţia şi o simţim noi… Chiar şi în oraşe despre care se presupune că ar fi liniştite, precum Reşiţa, au loc jafuri. În ţară, oamenii fără vreo ocupaţie sparg şi cară în spinare bancomate sau deranjează printr-un comportament neadecvat. Ei şi ce! Sunt oameni necăjiţi, este criză şi cel mai adesea scapă cu un avertisment.
Pe lângă supravegherea unor obiective din Reşiţa, agenţii de poliţie din cadrul Direcţiei de Poliţie Comunitară Reşiţa se îngrijesc şi de acţiuni de prevenţie şi pot aplica amenzi destul de mari, care ajung şi la 2.000 de lei.
„Cea mai mare amendă pe care agenţii de poliţie comunitară o pot aplica este cea de 2.000 lei pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice“, spune Alexandru Ciati, directorul executiv al D.P.C. Reşiţa. Numai că, indiferent dacă sunt amendaţi de agenţii de poliţie din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, de lucrătorii Inspectoratului de Jandarmi sau de cei ai Poliţiei Comunitare, cetăţenii certaţi cu legea ştiu că au o pârghie cu care pot scăpa de pedeapsa pecuniară şi asta foarte simplu – merg în instanţă şi cer anularea procesului verbal de constatare şi, totodată, amenda aplicată.
Culmea, cel mai adesea le reuşeşte acest lucru. „Probabil că instanţa ţine seama şi de situaţia economică actuală. Sunt oameni necăjiţi care nu ar putea plăti amenda şi astfel această metodă de sancţionare este transformată în avertisment“, spune Ciati. Ce să înţelegem? Oare dacă eşti sărac nu ţi se aplică aceleaşi reguli în cazul în care săvârşeşti contravenţii?
Anca Preda