Astfel, bugetul propriu al instituţiei a fost rectificat cu 100.000 de lei, bani primiţi de la guvern. Forul decizional a aprobat şi utilizarea fondului de rulment pentru lucrările la instalaţiile electrice, construcţia terasamentului şi pavarea patinoarului artificial din Parcul Tricolorului, fiind de asemenea suplimentate şi sumele alocate pentru proiectarea acestui obiectiv de investiţii.
A mai fost aprobată şi participarea CJ la cofinanţarea proiectului de reabilitare şi modernizare a Centrului de plasament „Casa Noastră“ de la Zăgujeni, pentru acest proiect urmând a se primi 30 de milioane de lei, participarea CJ fiind de 142.000 de lei. Însă, cel mai important proiect de pe ordinea de zi a fost cel prin care s-a aprobat ca forul decizional judeţean să fie partener la „Revitalizarea şi reconstrucţia tronsoanelor de cale ferată: Oraviţa – Iam – Iasenova – Baziaş, respectiv: Vrşeţ – Markovaţ – Grădinari, cu scopul de a stabili un trafic turistic, comercial, transfrontalier“.
Consilierul Toni Novăcescu a propus prelungirea căii ferate până la Moldova Nouă. Nefiind nici o restricţie în acest sens, proiectul a fost aprobat cu această ultimă propunere. Scopul său vizează dezvoltarea turismului în zonele pe care le traversează calea ferată reconstruită şi reluarea pe aceste tronsoane de cale ferată atât a traficului feroviar de călători cât şi a celui de marfă. Vor fi deschise punctele de frontieră dintre România şi Serbia la Iam-Dobricevo, Vracev Guy-Sokolovac şi Markovaţ-Grădinari.
Calea ferată Oraviţa-Iam-Iasenova-Vracevgai-Baziaş este cea mai veche din ţară, fiind exploatată de StEG. Transportul de pasageri a început din 1856, fiind considerată a fi cea mai veche din sud-estul Europei, iar gara din Oraviţa prima din ţară cu lift pasaj pentru accesul la peronul situat mai sus de nivelul străzii. Între Iam şi Baziaş calea ferată nu mai există, iar pe porţiunea Iam – Oraviţa ea este exploatată de către Regionala CFR Timişoara.
Ceilalţi doi parteneri în acest proiect sunt Consiliul Local Oraviţa şi comuna Biserica Albă, din Serbia. Preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, a spus că realizarea acestui proiect poate contribui la revitalizarea turismului în ţările partenere.
Nina Curiţa