Până în 1990, exploatarea minieră din comună era una din cele mai importante unităţi de acest gen din Banatul Montan. De aici s-a exploatat minereul de fier folosit în uzinele metalurgice de la Oţelu Roşu, Călan şi Hunedoara.
După Revoluţie, Rusca Montană a intrat într-un regres, la fel ca întregul minerit românesc. Din 1999, aceasta a fost considerată zonă defavorizată. Însă, începând cu 2009, comuna a pierdut acest statut, decizie care l-a nemulţumit pe primarul Dorin Ecobici: „Oamenii nu au locuri de muncă, aici nu se poate face agricultură şi nici zootehnie. E sărăcie mare! Nu înţeleg care sunt motivele pentru care ni s-a luat acest statut, căci, în ultimii ani, nu s-a simţit nici o îmbunătăţire în ceea ce ne priveşte“.
Supărarea primarului pleacă de la faptul că, în toamna anului trecut, el a depus un proiect integrat, cu o valoare de 2,5 milioane de euro, pe Măsura 322, pentru accesarea fondurilor europene. Însă, pentru a putea obţine această finanţare în vederea îmbunătăţirii infrastructurii în zonă, administraţia trebuie să îndeplinească unele condiţii.
„Una dintre acestea este legată de gradul de sărăcie, unde noi am primit doar cinci puncte, din 10 cât era maxim, lucru care ne dezavantajează. Din acest motiv am putea pierde finanţarea europeană. E corect? Nouă să ne dea cinci puncte, iar altor administraţii din judeţ, cu potenţial mai mare decât al nostru, să li se acorde punctajul maxim? Este foarte important pentru noi să primim aceşti bani; am trimis nenumărate memorii la guvern pentru a le explica că nu ne-am îmbogăţit peste noapte şi că avem în continuare nevoie de sprijin. Răspunsul a fost unul cât se poate de ilar – ni s-a spus că în urma studiului realizat de Comisia Naţională Anti-Sărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale, Rusca Montană nu mai este considerată zonă defavorizată! Ceea ce mă intrigă este felul în care s-a făcut acest studiu, din moment ce la noi nu a venit nimeni şi nici nu ne-au contactat pentru a le pune la dispoziţie date referitoare la situaţia noastră actuală. Practic, studiul s-a făcut din birou, fără a se verifica în teren cum stau exact lucrurile!“, ne-a mai spus primarul.
Dacă administraţia locală va primi un răspuns favorabil din partea comisiei care analizează proiectul depus pe Măsura 322, la Rusca Montană se vor putea demara mai multe lucrări: reabilitarea căminului cultural, asfaltarea unor străzi laterale şi construirea unui azil de bătrâni cu program de zi.
Roxana Nafiru