Proiectul îşi doreşte să consolideze sprijinul societăţii civile în lupta împotriva corupţiei, având ca adresabilitate transparenţa modului în care se fac achiziţiile publice în cadrul proiectelor cu finanţare din fondurile Uniunii Europene.
„La nivel naţional, 55% dintre cetăţeni cred că a crescut nivelul de corupţie faţă de anul trecut“, a spus Corneliu Sturza Popovici, coordonatorul proiectului. Aria de implementare vizează circa 50.000 de locuitori din trei oraşe (Anina, Moldova Nouă şi Oraviţa) şi 25 de comune. Pentru o informare corectă şi o transparentizare a achiziţiilor publice, proiectul a primit 33.765 de euro, din care 30.040 provin din fonduri europene.
„Uniunea Europeană face un număr mai mare de controale privind utilizarea banilor săi în state ca România şi Bulgaria, deoarece aici este un grad ridicat de corupţie“, mai spune Sturza. El a şi adus exemple clare: „La foarte multe lucrări efectuate cu fonduri europene, la scurt timp de la efectuarea lor trebuie să se intervină cu reparaţii, ceea ce nu este normal. Drumurile sunt proverbiale la acest capitol“.
Practic, anul acesta vor fi monitorizate cinci proiecte mari, pe finanţări din Fondul de Mediu, în privinţa transparenţei modului de realizare a achiziţiilor publice. De asemenea, va fi realizat un buletin informativ, „Inforuralis“, în care funcţionarii care lucrează pentru realizarea achiziţiilor publice să cunoască toate prevederile legale în domeniu.
„Contăm pe creşterea gradului de informare dar şi a gradului de responsabilizare al administraţiei publice locale“, a mai declarat Sturza. Cu toate acestea, deşi era o prezentare organizată în colaborare cu Prefectura, nici un reprezentant al vre-unei primării nu a luat parte, fapt subliniat şi de către directorul Intercom Deşeuri, Tiberiu Pădurean: „Cam toate primăriile din judeţ au demarate deja astfel de proiecte bazate pe achiziţii publice. Din puţinii bani pe care reuşim să-i absorbim de la Uniunea Europeană, calitatea lucrărilor lasă mult de dorit“, spunea acesta, luând ca exemplu modul în care se realizează programul ISPA.
„Trebuie monitorizată execuţia lucrărilor, pentru că la finalizarea lor nu prea mai avem ce face. Trebuie crescută responsabilitatea celor care urmăresc execuţia în timp şi semnează procesele verbale parţiale de recepţie, care sunt semnate de multe ori ca primarul. Am avut cazuri la Reşiţa când eu am respins de şapte ori astfel de procese verbale“, a spus Pădurean.
Cristian Franţ