Criza a lovit mai puternic judeţele slab dezvoltate din punct de vedere economic şi chiar regiunile puternic dependente de o singură industrie, firmele şi clienţii individuali din aceste zone reuşind să-şi plătească din ce în ce mai greu ratele la bănci. Zeci de mii de cărăşeni au în acest moment un credit la bancă, iar restanţele la creditele în valută au început să crească simţitor odată cu diminuarea cu 25% a salariilor bugetarilor.
Totuşi, Banca Naţională Română ne-a clasat pe locul cinci la nivel naţional într-un top al judeţelor cu cea mai mică pondere a restanţelor în totalul de credite. Cel mai probabil pentru că au scăzut restanţele la creditele contractate în moneda naţională. Astfel, dacă în judeţe precum Hunedoara sau Arad ponderea restanţelor este de 9,2 respectiv 9,9%, la nivelul judeţului nostru procentul este aproape de două ori mai mic, de doar 5,4% dintr-un total de 1.297.000.000 de lei luaţi de la bănci sub formă de împrumut.
La nivel naţional, clienţii cei mai buni platnici sunt cei din Gorj, iar cele mai mari restanţe le au cei din Ialomiţa. Ultimul raport statistic făcut public de BNR arată că restanţele cărăşenilor la creditele în valută sunt de 21,7 milioane de lei, în timp ce la cele în lei restanţele ajung la 48,1 milioane de lei. Este drept şi faptul că împrumuturile în moneda naţională sunt cu 164 de milioane de lei mai mari decât cele în valută. Probabil tocmai din acest motiv debitele la creditele în valută au crescut, ratele fiind stabilite în monedele contractate; cotaţia pe piaţă a acestora a crescut, şi, odată cu ea, şi… rata.
De exemplu, o familie care a contractat un credit de aproximativ 30.000 de euro pentru achiziţionarea unui apartament la sfârşitul anului 2007 avea de plătit 200 de euro rată lunară – adică aproximativ 640 de lei pe o perioadă de 32 de ani. Acum însă, aceeaşi familie trebuie să scoată din buzunar, pentru aceeaşi rată de 200 de euro, peste 840 de lei, ceea ce înseamnă o majorare substanţială a ratei.
Astfel, în doar trei luni de zile, restanţele la creditele în altă monedă decât cea naţională au crescut treptat de la 11,4 milioane de lei la peste 21,7 milioane de lei. Traiectorie inversă faţă de cea a restanţelor la creditele în lei, unde acum trei luni de zile debitele erau de 53,6 milioane de lei ca să scadă acum până la 48,1 milioane de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, debitele la împrumuturile în lei au crescut, de la 38,9 milioane de lei la 48,9 milioane.
Anca Preda