Totuşi, trebuiau să cadă câteva capete în compensaţie (chiar şi figurat) pentru mulţumirea poporului, aşa că doi dintre foştii generali de la Revoluţie, Stănculescu şi Chiţac, au fost aleşi să plătească oalele sparte (că doar există precedente cu generalii). Şi ei au scăpat destul de ieftin, doar cu câte 15 ani de închisoare. Probabil s-a mers pe ideea că oricum, la vârsta lor, asta înseamnă o condamnare pe viaţă. Însă, nu m-ar mira ca în câteva luni să avem surpriza de a-i vedea liberi, pe motivul vârstei înaintate.
Revenind la Ceauşescu, în ritmul ăsta poate că va fi făcut în curând şi erou – ar fi corect ca foştii – actuali eroi ai muncii socialiste să returneze favoarea, nu? Că procesul de la Târgovişte a fost o înscenare cu final cunoscut dinainte, asta se ştie demult.
Dar de aici până la a încerca să-l scoţi nevinovat pentru cei 24 de ani cât a condus România e cam mult. Asta ar însemna că el nu a avut nici o putere, a fost doar o marionetă şi că „alţii“ sunt de vină? Şi dacă da, atunci cine?
Cine va răspunde pentru dezastrul economic al României, pentru morţii din 1989? Mortul nu mai e de vină, cum era obiceiul până acum. Atunci, avem voie să-i căutăm printre cei vii?
Oare se încearcă „albirea“ istoriei lui Ceauşescu pentru a fi astfel scoşi basma curată şi actualii care au profitat de pe urma sa, sau doar se caută adevărul? Nu cumva „Adevărul e dincolo de noi“?
Nina Curiţa
[email protected]