Sărăcia contină să-şi spună cuvântul în judeţul nostru vestic în care, în anumite perioade, salariul mediu se situa nu cu mult deasupra jumătăţii celui de la nivel naţional. Am cam rămas „fruncea“ doar atunci când vine vorba despre şomaj, sărăcie sau ajutoare sociale. În rest, suntem ultimii, cu câteva luni excepţie, la colectări de impozite şi taxe, la banii pe care-i primim pentru sănătate şi la multe alte capitole.
Şi dacă tot am vorbit despre sărăcie, deşi cifrele oficiale n-o afişează, şomajul în mediul rural atinge cote inimaginabile. Majoritatea oamenilor de acolo trăiesc din ce le produc mâinile şi nu se prea pune problema angajării, decât poate prin zona Buchinului sau a altor câteva comune unde mai funcţionează oarece firme. Potrivit statisticilor oficiale, însă, şomajul rural tinde spre zero…
Însă nu doar satele stau rău. Un prim exemplu ar fi zona de la ieşire din cartierul reşiţean Moniom, al cărui peisaj dezolant poate constitui un barometru al sărăciei. Şi în Bocşa, spre exemplu, se poate observa un alt bastion al săriciei, cartierul Măgura. Localitate, deşi are doar în jur de 17.000 de locuitori, 600 de asistaţi sociali şi 347 de persoane cu handicap de gradul I. Asta potrivit Serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Bocşa, care îi plăteşte lună de lună. Pentru cei care trăiesc în sărăcie lucie, dar care n-au avut nici măcar un acoperiş de-asupra capului, au fost acordate, în prima jumătate a anului, două locuinţe sociale.
Tot sărăcia le-a împins pe majoritatea persoanelor cu handicap de gradul I că opteze pentru o indemnizaţie lunară suplimentară, în detrimentul angajării de însoţitori. Aşa se face că, din cele 347 de astfel de cazuri, doar 152 au optat pentru angajarea unui asistent personal, restul de 195 preferând acordarea unei indemnizaţii lunare de sprijin.
De asemenea, asistenta medicală din cadrul Compartimentului de Asistenţă a Persoanelor Vârstnice a făcut vizite la domiciliul unui număr de 20 de bătrâni, cărora le asigură legătura cu medicii de familie, cu farmaciile, le face cumpărături, injecţii, le măsoară tensiunea arterială etc.
Tot în Bocşa, persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, care au avut un venit mai mic de 624 de lei pe lună, le-au fost acordate, cu titlu gratuit, abonamente de călătorie pentru mijloacele de transport în comun, în limita a 20 de călătorii pe lună. De facilităţi la transportul în comun au beneficiat şi persoanele cu dizabilităţi. În total, au fost eliberate 335 de abonamente pentru persoanele vârstnice şi 112 pentru cele cu dizabilităţi. Numai că abonamentele au putut fi date doar de la începutul anului, până la data de 1 aprilie, când activitatea de transport în comun în Bocşa a încetat. Asta după ce, în urmă cu mai mulţi ani, a rămas fără sistemul centralizat de încălzire…
Antoniu Mocanu