Apa, izvor al vieţii sau… Sau nu! Subiectul potabilităţii apei de la izvoarele Reşiţei, tratat în câteva dintre ediţiile recente ale JCS, a trezit valuri de întrebări în rândul cititorilor.
„Sunteţi sigur că apa de la izvorul de la cimitir nu este potabilă?, ne întreabă Ana Bogdan, o cititoare fidelă din municipiu. Eu iau apă de acolo de şase ani, este şocant ceea ce aud, chiar mă sperie! Mai mult, la acel izvor există mai multe plăcuţe pe care scrie că apa este potabilă… În trecut, luam apă de pe str. Albăstrelelor, despre care am citit că este potabilă, dar nu cred că este aşa. Ştiţi de ce? Pentru că pe dealul de deasupra izvorului e plin de latrine şi de cocini de porci. Când le-am văzut, am spus că mai bine iau apă de la cimitir, decât de acolo“. „Şi eu iau apă de la izvorul de la cimitir şi mă îngrijorează faptul că acum aflu că nu e potabilă, spune un alt cititor reşiţean, Octavian Ciocoi. Nici nu mai ştiu de unde să iau apă, probabil că de la cele de pe Butovăţ. Am văzut că izvorul de la Renk ar fi potabil, dar apa are gust de nămol, iar dacă o laşi într-un pahar, după două-trei ore apar depuneri“…
Şi totuşi, potrivit unei situaţii întocmite de către Direcţia de Sănătate Publică din Caraş-Severin, în perioada 28 iunie – 2 iulie, instituţia a verificat 12 dintre cele 14 izvoare din municipiu, stabilind faptul că apa izvorului de la Cimitirul nr. 8 (care este amenajat) este nepotabilă, a celui de pe str. Merilor (amenajat) este nepotabilă, a celui de pe str. Stâncilor (amenajat) este potabilă, a celui din Triaj, de pe Calea Timişoarei, este nepotabilă, a celor trei de pe str. Butovăţ (toate amenajate) este potabilă, a celui de la Renk (amenajat) este potabilă, a celui de pe str. Caen (amenajat) este nepotabilă, a celui de pe Aleea Albăstrelelor (amenajare neîntreţinută) este potabilă, a celui de pe str. Victoriei (Amenajat) este nepotabilă, iar a celui de pe Aleea Zadei este nepotabilă. Aproximativ aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi în luna mai, când s-au prelevat probe tot de la 12 izvoare, însă atunci nu s-au făcut analize la izvorul de la Cimitirul 8, ci la cel de pe str. Făgăraşului, care corespunde din punct de vedere al standardelor impuse de lege.
Un comunicat remis luni pe adresa redacţiei, ne face cunoscute rezultatele analizelor în cazul unui număr de 14 izvoare, fără a preciza, însă, data acestora. Acesta consemnează, ca nepotabile, izvoarele din Piaţa 1 Decembrie 1918, Triaj, de pe str. Bucegi, Aleea Zadei, str. Victoriei, str. Caen şi str. Merilor, iar ca potabile, pe cele de pe Aleea Albăstrelelor, Renk, cele trei de pe str. Butovăţ şi cel de pe str. Stâncilor. În mod surprinzător, contrar analizelor făcute de DSP, printre izvoarele cu apă potabilă apare şi „Făgăraşului – Cimitirul nr. 8“(?), cu care se deschide, de fapt, lista. Şi, chiar dacă primăria are obligaţia să ceară şi să suporte cheltuielile analizelor inclusiv în cazul fântânilor de pe raza municipiului, documentul, purtând semnătura primarului Mihai Stepanescu, nu face referire la niciuna dintre ele.
Care sunt sursele problemelor?
Potrivit DSP, „Dat fiind faptul că în ultimii ani România se confruntă cu o serie de fenomene meteorologice de mare intensitate (secetă, ploi abundente etc.) care pot afecta potabilitatea din cauza creşterii concentraţiei de substanţe poluante, odată cu scăderea cantităţii de apă în sursă sau datorită antrenării diverselor particule, considerăm că este oportună reintroducerea în circuitul surselor de apă independente a fântânilor de pe domeniul public – o parte dintre ele au fost dezafectate din cauza lucrărilor de construire, cum ar fi, de exemplu, fântâna de pe str. Ion Corvin, şi din cauza faptului că nu s-au găsit surse de finanţare pentru curăţare, dezinfectare şi reamenajare – sau închiderea definitivă a unora puternic poluate, exemplul cel mai clar fiind fântâna de la Ţerova, de pe str. Traian Doda, de la şcoală, puternic poluată din cauza amplasării unui grajd de animale mai sus de ea. Pentru toate acestea s-a propus o strategie pentru amenajarea fântânilor în întreg municipiul şi pentru redarea acestor surse alternative de apă consumatorilor din zona urbană şi rurală a Reşiţei. (…) Considerăm că este necesar, în cazul izvoarelor cu apă nepotabilă, să fie dezinfectat izvorul, mai precis bazinul izvorului, acolo unde există, după care să se repete analizele“. Potrivit comunicatului emis de primărie, izvoarele mai pot fi „afectate de starea insalubră a terenurilor, stare datorată lipsei de respect faţă de sursa de apă a unora dintre concetăţenii noştri certaţi cu legea moralei şi a bunului simţ“.
Ce avem în apă?
Potrivit buletinelor de analize care ne-au fost puse la dispoziţie, în apa izvoarelor de pe str. Caen s-au găsit enterococi (microorganisme ce pot provoca infecţii urinare, fiind deseori implicaţi în complicaţiile infecţioase ale chirurgiei pe tractul biliar sau ale abceselor hepatice, în infecţiile mixte ce pornesc din flora intestinală – precum abcesele intraabdominale –, plăgile chirurgicale abdominale şi în ulcerul de picior la persoanele diabetice; în concentraţie de 60/100 ml, în loc de zero), la fel ca şi în a celui de pe str. Mărului (20/100 ml), în a celui de pe str. Victoriei – enterococi (70/100 ml) şi escherichia coli sau E-coli (bacterie ce poate cauza infecţii serioase, în special ale tractului urinar, unele specii producând o puternică toxină care determină diaree sanguinolentă, putând provoca rar probleme hematologice grave şi chiar insuficienţă renală; în concentraţie de 90/100 ml, în loc de zero), în cel de pe Calea Timişoarei – enterococi (50/100 ml) şi E-coli (400/100 ml), iar în cel de pe Aleea Zadei – E-coli (90/100 ml).
Ca o caracteristică generală, din buletinele de analize nu lipsesc nitraţii şi nitriţii, dar în concentraţii permise, iar apa izvorului de pe str. Stâncilor a primit avizul de potabilitate pe muchie de cuţit, stând destul de rău la capitolul oxidabilitate (indice chimic indirect de poluare cu ape reziduale, reflectând cantitatea de substanţe organice prezente în apă), indicator unde a obţinut un rezultat de 4,90 mg O2/litru, maximul admis fiind de 5.
Antoniu Mocanu