În municipiul Reşiţa, în momentul de faţă, funcţionează aproximativ 30 de sucursale bancare şi instituţii de credit. Dacă în 2008 în fiecare lună se inaugura câte o sucursală, acum criza a închis deja câteva dintre ele.
Ţinând cont de numărul de locuitori ai municipiului (aproximativ 84.000), rezultă că revine o instituţie bancară sau de creditare la aproximativ 2.000 de persoane. Şi toate acestea în contextul în care, de exemplu, o farmacie deserveşte, conform datelor statistice, în jur de 4.000 de persoane…
Se pare totuşi că, în vemurile deja apuse, cărăşenii s-au împrumutat peste măsură, existând instituţii bancare care acordau credite doar cu buletinul. Acum, datoria cetăţenilor din Caraş-Severin a depăşit 1,270 de miliarde de lei. Aproximativ 80% dintre cei ce s-au împrumutat au întârziat cel puţin o singură dată cu rata.
Cifra exactă a celor care au credite la bănci nu o ştim, însă ştim valoarea sumelor pe care aceştia nu au putut să le plătească. Nici mai mult, nici mai puţin de 14 milioane de euro. Conform datelor Băncii Naţionale a României, cele mai mari restanţe sunt înregistrate la creditele contractate de cărăşeni în moneda naţională (42 de milioane de lei).
Din totalul de 735 de milioane de lei, cât însumează creditele în lei, 471 milioane de lei reprezintă creditele persoanelor fizice, diferenţa de 264 de milioane fiind creditele luate de agenţii economici din judeţ. Creditele de consum ale cărăşenilor sunt în valoare de 454 de milioane de lei, în timp ce pentru locuinţe s-au scos din bănci doar 13 milioane. Demne de luat în seamă sunt şi creditele contractate în euro, mai ales că în aceste situaţii ratele s-au majorat extrem de mult.
De exemplu, dacă în 2008 pentru un credit ipotecar de 30.000 de euro se plătea o rată lunară de 200 de euro (adică 700 de lei), acum, pentru acelaşi credit, rata este tot de 200 de euro, numai că asta înseamnă acum peste 840 de lei! Cei ce au ales împrumutul în euro au luat de la instituţiile de creditare 544 de milioane de lei. Din această sumă, 200 de milioane sunt creditele agenţilor economici, în timp ce diferenţa a fost contractată de persoanele fizice.
Din totalul creditelor în valută luate de populaţie, 85 de milioane au servit la cumpărarea de locuinţe, iar restul de 247 de milioane a fost împrumutată pentru achiziţionarea de maşini, noi sau second hand, pentru reparaţii în apartamente, mai bine zis pentru nevoi personale, după cum le-au denumit generic toate băncile.
Cei ce au ales să ia creditele în valută înregistrează acum restanţe de 12 milioane de lei. Pe de altă parte, depozitele la termen ale cărăşenilor însumează 342 de milioane de lei, 24 de milioane fiind ale agenţilor economici.
Anca Preda