Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional, dând naştere sărbătorii româneşti a Mucenicilor sau Măcinicilor. În comuna Târnova din Caraş-Severin, aceştia se numesc „Sâmţii“ – probabil de la sfinţi.
De sărbătoarea celor 40 de Mucenici se face curat în curţi, se scoate plugul din coşar şi se face foc cu tot gunoiul rămas prin ogradă. Numai că, în acest an, datorită vremii ploioase şi urâte, aceste obiceiuri au fost amânate pentru o altă zi mai potrivită. În credinţa populară, în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor“ (zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara), care lasă acum loc „zilelor moşilor“ (începutul perioadei calde).
Se spune că acum cei 40 de mucenici bat cu buzduganele în pământ ca să scoată primăvara cea caldă şi să îngroape frigul şi iarna. În cinstea lor, gospodinele din Târnova fac 40 de colăcei sau „pupi“ cum li se spune acolo. În Banat, aceştia au diferite forme, ce diferă de la un sat la altul, dar obligatoriu se păstrează motivul cercului. Sunt copţi din aluat de pâine – obligatoriu de post, apoi sunt daţi de pomană, alături de mere. În alte părţi, mucenicii sunt unşi cu miere şi se dau prin nucă măcinată înainte de a fi oferiţi cu o lumânare aprinsă, de sufletul morţilor.
Tot în Banat se spune că, dacă până la 8 martie a fost săptămâna femeii, pe 9 martie a fost ziua bărbatului, existând obiceiul de a se bea 40 de păhărele de ţuică.
Sorin Goruianu