Caraş-Severin, Romania

Descoperirea a fost făcută de către bunic, ce tocmai se întorsese de la serviciu. Omul, deşi pensionar, lucrează ca paznic, în regim de 24 cu 48 de ore. Tragedia s-a petrecut în imobilul cu nr. 2A, de pe str. Rândul IV din Reşiţa. Din primele cercetări, ar fi vorba despre o intoxicaţie cu monoxid de carbon, dar nicidecum din cauza unei improvizaţii sau a unei sobe proaste, întrucât locuința era încălzită de o centrală termică, care s-ar fi defectat. La aproape o oră şi jumătate de la producerea incidentului, echipa E.ON Gaz ajunsă la faţa locului și a luat decizia să dea jos contorul.

Potrivit vecinilor, familia Amariei, alcătuită din bunicul Mihai, tatăl Mihăiță şi nepoata Ana Maria, locuiau împreună. O întâmplare a făcut ca, alături de ei, să nu se afle şi celălat copil, Mihăiţă, elev în clasa I, care se afla în vizită la mamă, Nela Silvia, în Ocna de Fier (cei doi părinţi sunt despărţiţi).

Vecinii dau vina pe cei de la gaz şi pe cei care ar fi trebuit să verifice instalaţiile şi centrala. Se vorbeşte despre familia Amariei ca fiind una foarte liniştită, retrasă, nici măcar vecinii care au case în apropiere neştiind mare lucru despre ei, deşi locuiesc acolo de 4-5 ani.

„Fetiţa cea mică parcă ar fi simţit… Cu o zi înainte, a îmbrăţişat pe toată lumea, i-a pupat pe toți… era aşa de fericită“, ne-a spus una dintre vecine. Am stat de vorbă și cu educatoarea micuţei: „A fost o fetiţă deosebită, foarte cuminte, apreciată de toată lumea! Şi nu vă spun asta pentru că a murit, ci pentru că aşa era. A împlinit 5 ani pe 16 octombrie şi şi-a sărbătorit ziua aici, la grădiniţă. Este adevărat că în ziua dinainte a fost foarte fericită. Prima dată ne-a îmbrăţişat pe toţi. Vroia să-i spun o poveste, povestea ei preferată“. Jucăria ei preferată era cea mai mică, o răţuşcă de pluş…

„Era un copil curat, când intra în clasă, întotdeauna se lumina totul, spune educatoarea. Se înţelegea bine cu toţi colegii ei şi ar fi avut un viitor strălucit. Fără să exagerez, era un copil minunat! Cea mai frumoasă de aici. Când am aflat despre tragedie, am fugit împreună cu o colegă şi cu femeia de serviciu la casa unde locuia (la câteva imobile distanţă de grădiniţă, pe strada din spatele acesteia) şi am întrebat ce s-a întâmplat cu ea. Era un copil extraordinar, un adevărat înger. Toţi ne îngrozim la gândul că mâine s-ar putea să nu mai vină. De fapt, că nu va mai veni“…

Antoniu Mocanu
[email protected]