„Asociaţia Culturală a Plugarilor Români cu onoare vă invită la serbarea sfinţirei Palatului Cultural care va avea loc în ziua de 29 iunie 1930. La ora 6.20 dimineaţa are loc primirea corurilor şi oaspeţilor la gara din Reşiţa- Română (…)“.
E doar un fragment din invitaţia la sfinţirea Palatului Cultural din Reşiţa. Iar fragmentul, detalii despre eveniment şi date despre tot ce a însemnat şi înseamnă Palatul Cultural le putem afla în cartea „Întâmplări adevărate din Reşiţa, între trecut şi viitor“. Autorii acestui important izvor de adevăruri istorice sunt Doina, Ion şi Flaviu Frigură-Iliasa.
Câţi tineri ştim că „peste drum de Palatul Cultural se afla o piaţă unde se comercializau legume şi fructe. În mijlocul pieţii se afla Crucea oraşului, mutată apoi în cimitirul nr. 7, care cred că ar trebui adusă acolo unde îi este locul“. Sau că „pe vremea aceea, teatrul şi cele vreo 5 cinematografe erau frecventate (până prin 1965). Teatrul de Stat din Reşiţa a fost creat în 1949.
Duminica, sălile cinematografului erau pline şi de asemenea sala teatrului“. Familia Frigură-Iliasa ne descrie amănunţit „construcţia“ Reşiţei, „oraşul cu foc nestins din anul 1771“.
Putem afla o serie de date tehnice ale multor obiective din municipiu. Procedeului mutării Bisericii „Petru Iacob“ i-au fost dedicate o serie de pagini. La fel şi tramvaielor reşiţene. „Desigur, despre Reşiţa de altădată se pot spune multe. (…) Am dorit ca prin cele prezentate în această carte să evocăm întâmplări adevărate din Reşiţa la care am fost martori utilizând o expunere accesibilă ca pe o poveste cu întâmplări adevărate, păstrând însă unele elemente de rigurozitate ştiinţifică plasate în trecut, prezent şi viitor“. Pe scurt, autorii au făcut din această carte un loc din care reşiţenii pot culege amintiri.
Nina Curiţa