În urmă cu exact douăzeci de ani, Reşiţa intra în rândul oraşelor cu tramvai din România. Mulţi spun că, dacă investiţia ar fi demarat după 1990, municipiul nostru nu ar fi beneficiat niciodată de un astfel de mijloc de transport de călători. Dincolo de orice fel de speculaţii pe această temă, rămâne o realitate tristă: tramvaiul reşiţean este uzat moral, la fel ca şi calea de rulare care mereu necesită lucrări de întreţinere.
Actualele garnituri de tramvai au fost achiziţionate în baza bunelor relaţii ale primarului de atunci, Mircea Popa, cu administraţiile din Bielefeld, Germania. Ele au fost cumpărate pe o sumă modică, în condiţiile în care nemţii îşi schimbau parcul auto de transport public. Se întâmpla în urmă cu 15-16 ani, însă anul lor de fabricaţie e mult mai vechi, de cel puţin 45 de ani, ceea ce spune mult despre starea în care au ajuns aceste vagoane cu care călătorim zi de zi.
Dacă e să ne referim strict la aceste garnituri, se detaşează două aspecte esenţiale: mizeria pe care o întâlneşti la tot pasul şi lipsa de preocupare pentru întreţinerea acestora. După cum arată, este clar că cele mai multe vagoane care circulă în municipiu nu au mai fost spălate de ani de zile.
Acest lucru este vizibil cu ochiul liber, nu doar la sfârşitul zilei, ci şi la prima oră a dimineţii, atunci când garniturile sunt scoase din depou. În cel mai bun caz, oamenii Prescom-ului reuşesc să le măture, iar dacă o fac, acest lucru se întâmplă în fugă sau o dată la câteva zile. Geamurile sunt atât de murdare, încât de multe ori abia reuşeşti să vezi dincolo de ele. La fel de murdare sunt podelele, scaunele ori plafonul vagonului. Celălalt aspect ţine de indolenţa personalului de întreţinere: uşile nu mai au garnituri, burdufurile au început să se rupă, fără ca cineva să le mai repare, iar aerotermele au rămas doar o amintire.
Din acest motiv, călătorii dârdâie pe timpul iernii de frig, iar vara se topesc de cald. Mai uzate decât tramvaiele sunt autobuzele, cu care ţi-e frică să călătoreşti. „Este o mizerie de nedescris pe aceste mijloace de transport. Nici nu ai curaj să te pui pe scaune. Locuiesc pe Str. Făgăraşului, iar uneori ajung acasă cu autobuzul. Scaunele sunt rupte, praful este de trei degete pe ele, geamurile sunt atât de mizerabile încât nu ai cum privi pe fereastră“, ne-a spus Gabriela Dan.
Roxana Nafiru
[email protected]