Despre vocatia de ,,istoric” a profesorului Virgiliu Bradin am vorbit recent, la publicarea volumului despre cartierul Pârneava. Iată că, de acelaşi autor, a văzut lumina tiparului, zilele acestea, volumul I – „Şcoli româneşti din Arad-Pârneava, de la începuturi până în 1947” (volum finanţat de Primăria municipiului Arad, ce însumează peste 500 de pagini).
Editarea acestei cărţi a fost parte integrantă a unui amplu proiect ,,Pagini de învăţămant, istorie şi civilizaţie românească Arad-Pârneava”, iar lansarea s-a încadrat în simpozionul ,,Pagini uitate sub vremi, pagini redate vremilor”, desfăşurat recent într-o şcoala veche în straie noi, Şcoala Generală nr. 3 de pe strada Oituz.
Scrisă într-o cuceritoare limbă (parcă) a copilăriei fiecăruia dintre noi, cartea a facut ,,lumină atât în sufletele celor prezenţi (viceprimar Lezente Bognar, prof. Vasile Popeangă, prof. univ. dr. Corneliu Padureanu, prof. univ. dr. Anton Ilica, cercetatori, slujitori ai condeiului şi ai catedrei – colegi ai autorului, reprezentanţi ai I.Ş.J şi C.C.D, foşti şi actuali elevi), dar şi în trecutul şcolii arădene pârnevene (capitolele 3 B şi C fiind semnate de doua dăscaliţe, Ana Cureteanu şi Livia Pat).
De fapt, răsfoind-o sau citind-o cu pixul în mână observăm cum cartea este ,,ca un cântec de leagan” şoptit de pe o ,,noptieră” (Eugeniu Criste), este o mărturisitoare ,,lecţie de istorie” (Anton Ilica), este o suma de ,,învăţăminte” insuflate (Ana Cureteanu) sau ,,o lecţie de ataşament faţă de şcoala” (Simona Stiger) şi ,,notiţele” noastre nu se încheie aici, consemnând că prof. V. Popeangă a recomandat, pertinent, ca din volumul al II-lea să nu lipsească nume sau mărturii emblematice din şcoală, iar moderatorul , prof. Horia Truţă, a vazut cartea ca pe ,,o lumină”, şi un ,,sfânt colind”.
V.F.