În urma deflagraţiei nu s-a produs şi
un incendiu, astfel că echipajele de pompieri
sosite imediat la faţa locului nu au fost nevoite
să intervină.
Deşi iniţial s-a considerat că explozia
s-a produs în urma unei scurgeri de
gaze la instalaţia de
încălzire, cercetările
reprezentanţilor firmei de distribuţie a
gazelor şi ale poliţiştilor au condus
spre o altă concluzie.
Scăparea de gaze pare să fi
venit de la un aragaz, amplasat în coridorul
locuinţei. Daniel Barnoş,
adjunct al şefului Centrului
Operaţional Reşiţa al E-On
GazDistribuţie, ne-a
declarat că verificările au indicat un singur
punct prin care gazul se putea răspândi
în locuinţă: robinetul de
siguranţă al maşinii de
gătit, robinet care de fapt era unul
folosit de regulă la instalaţiile de
apă.
Din câte se pare, gazele s-au acumulat în
coridor şi, de acolo, au pătruns în
cameră, după ce a fost deschisă
uşa. Explozia poate să fii fost produsă
în momentul în care a fost aprins un bec
sau o sursă de foc.
Daniel Barnoş a mai precizat că, dacă
în locuinţă erau montate geamuri
termopan, consecinţele acestei explozii puteau fi
chiar mai grave.
Este interesant de ştiut un alt amănunt,
oferit de specialiştii de la E.on Gaz:
„Explozia este mai puternică atunci
când concentraţia de gaz în aer este
în jurul valorii de 4,5 %, decât atunci
când este cu mult mai mare. La concentraţii
mari, gazul arde repede şi consecinţele sunt
mult mai mici“.
În cazul de la Caransebeş,
odată cu pătrunderea gazelor în
cameră, din coridor, concentraţia în
aer a scăzut spre nivelul cel mai periculos
şi aşa se explică amploarea
deflagraţiei.
Iulius Pîrvu