Fără să se bucure de o participare
semnificativă, dezbaterea a
reunit totuşi câţiva
reprezentanţi ai unor
ONG-uri orădene şi
puţine persoane fizice.
„În Rontău, am avut de-a
face cu comunitatea de rromi, dar din momentul în
care bulibaşa comunităţii a fost angajat
de Muzeul Ţării Crişurilor pe post de
paznic al rezervaţiei naturale din Staţiunea
Băile 1 Mai nu am mai avut niciodată probleme
cu rromii din zonă, iar muzeul nu a avut
niciodată un paznic mai bun”,
a relatat Ana Maroşi, la
dezbaterea de joi. Ea a sugerat
municipalităţii să înfiinţeze
în cadrul Primăriei un
birou care să se ocupe de aceste probleme, cu
psihopedagogi specializaţi în cazuri
sociale. Reprezentantul Fundaţiei
Ruhama este de părere că
„trebuie mers la cauze şi
găsite soluţii pe termen
lung”. Acesta a mai sugerat că
astfel de servicii sociale ar putea funcţiona la
primăriile din comunele învecinate, care ar
ar trebui îndrumate să administreze aceste
probleme.
Alte ţinte ale altruismului
Viceprimarul Biro Rozalia a explicat
că, din păcate administraţiile locale se
bucură ca aceştia să
părăsească localităţile,
venind spre Oradea, de aceea nu crede
că municipalitatea ar găsi un partener serios
în acestea. Reprezentantul
PrimărieiOradea
consideră că deocamdată cea mai
bună soluţie pentru diminuarea acestui
fenomen este ca populaţia să nu le mai dea
bani. „Oricum copiii nu ii pot folosi
pentru că îi iau părinţii care
îi trimit la cerşit. Dacă daţi
adulţilor, în schimb, o bună parte
îi dau pe băutură. Cea mai bună
soluţie este, dacă tot vreţi să le
oferiţi ceva, aceasta să fie de exemplu un
corn, o bomboană”,
îndeamnă viceprimarul, amintind şi de
ONG-uri sau biserici, alte
potenţiale ţinte ale altruismului.
Biro este de părere că,
dacă nimeni nu le va mai da bani, în patru
cinci ani, numărul acestora pe străzile din
Oradea ar scădea simţitor.
Ne întrebăm însă dacă nu
cumva există în astfel de condiţii
riscul de creştere a
infracţionalităţii în
rândurile comunităţilor de rromi.
Malina Pop