Sportul de performanţă se face cu sacrificii. Este foarte adevărat. Iar marea parte din cei care ani de-a rândul au fost în vârful piramidei, au adus medalii sau au contribuit la obţinerea marilor rezultate, preferă să intre în aceeaşi branşă. Alături de foştii colegi, alături de foştii antrenori. Într-un cuvânt alături de cei care le-au fost alături mereu.
Tehnicieni tineri
De cele mai multe ori vedem, în majoritatea sporturilor, antrenori tineri a căror experienţă de multe ori nu prezintă credibilitate. Ultimii doi ani însă infirmă aceste lucruri. În sportul de echipă reşiţean, deşi antrenorii sunt tineri, rezultatele nu au întârziat să apară.
Un tehnician care a practicat sportul devenind după retragere antrenor, este şi prof. Florin Pera. Fost jucător al echipei U.C.M.R. alături de care a promovat în Liga Naţională a venit timpul să intre în antrenorat. Şi o face cu mare succes şi cu mare pasiune.
„Mi-a plăcut foarte mult să joc handbal, am făcut acest lucru de la vârsta de nouă ani. Ca jucător a fost o perioadă frumoasă din viaţa mea, am jucat alături de U.C.M.R., am reuşit să promovez alături de ei, după care m-am transferat la Arbema Arad, dar am revenit la echipa reşiţeană. Din păcate am suferit o accidentare, moment în care a trebuit să iau o decizie. După refacere, să rămân jucător sau să devin antrenor. În prezent sunt antrenorul unei echipe minunate, Universitatea Reşiţa, cu care suntem aproape de promovare. Sunt momente frumoase, dar şi munca este pe măsură. Îmi place ceea ce fac“, spunea Florin Pera.
Nu putem aici să nu îl amintim pe Dan Boltaşiu, fost jucător de prima ligă în fotbal, în prezent antrenor la echipa de seniori a C.S. Gloria Reşiţa. Ca jucător a confirmat, iar ca antrenor de asemenea. După retragerea sa din sport în 2001, a îmbrăţişat cariera de antrenor.
Cea mai mare satisfacţie ca antrenor a avut-o în 2007, an în care a obţinut locul I atât cu echipa de juniori cât şi cu echipa de seniori a clubului. „Trecerea de la practicarea sportului la cea de antrenor s-a făcut treptat. Practic am crescut odată cu jucătorii. Cu mulţi am fost coechipier pe teren, iar după aceea le-am devenit antrenor. Dacă la început au fost surprinşi, pe parcurs s-au obişnuit, iar mai târziu am fost foarte aproape de promovare“, spunea Boltaşiu.
Vis împlinit
Pe de altă parte este şi „povestea“ unei handbaliste, Mădălina Rădoi, fostă jucătoare a Universităţii Reşiţa, actualmente profesoară de educaţie fizică şi inspector în cadrul DSJ Caraş-Severin.
„De mică am îndrăgit sportul, de la vârsta de 12 ani am început să practic handbalul. Am evoluat la Inter Miracol Reşiţa, la junioare, apoi am făcut pasul spre Divizia A. Este un vis împlinit ca după 15 ani de activitate să fiu tot în marea familie a sportului, la Direcţia pentru Sport a Judeţului Caraş-Severin. Aceea de a sprijini şi a susţine sportivii de mare performanţă“.
Camelia Giuca
