REȘIȚA – Cum ne putem împrieteni cu arta contemporană – expoziția artistului plastic Daniel Brici văzută prin filtrul privitorului!
Derulat sub titulatura „Niște artiști și un muzeu «închis». Atunci când arta angajează un public plictisit“, proiectul de reziliență al Muzeului Banatului Montan nu doar că a transferat, în lipsa spațiului expozițional, activitățile acestuia în diverse altele (unele chiar insolite, cum ar fi în fața Buncărului UCMR), ci a încercat să și antreneze publicul în derularea acestora. Dacă intervențiile, alocuțiunile sau discursurile din cadrul vernisajelor au rămas apanajul organizatorilor, curatorilor, criticilor și nu în ultimul rând artiștilor, pentru tururile ghidate s-a apelat, experimental, la bunăvoința și concursul unor reprezentanți din public, nu neapărat plictisiți. Aceasta, în ideea de a media o împrietenire cu arta contemporană, văzută nu prin ochii specialistului, ci ai consumatorului.
Astfel, pe parcursul derulării proiectului, vizitatorii mari și mici ai expozițiilor găzduite de Centrul Cultural Școala Pittner au fost ghidați și introduși în universul propus de artiști de către Dorinel Hotnogu, Dominique Zară, Anca Bica Bălălău și Walter Fleck. Acesta din urmă a fost, luni, ghid prin „Timpul din spatele scenei“, demersul expozițional al artistului plastic Daniel Brici care încheie proiectul coordonat de MBM, în parteneriat cu Școala Pittner și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Întrucât, în percepția sa, au fost lăsate intenționat multe spații albe în portretele de mineri expuse, pentru a fi completate mental de privitor (deși la ieșirea din șut, dintr-o mină de huilă, minerilor li se vede doar albul ochilor), Walter Fleck a oferit participanților și un tur ghidat, audio-video de această dată, prin subteranul Văii Jiului unde, de altfel, s-a și documentat Daniel Brici pentru realizarea acestei serii de lucrări. „Proiectul aduce în prim plan fața nevăzută a unei profesii adesea redusă la stereotipuri – o față marcată de efort, dar și de umanitate profundă. Expoziția rezultată își propune să fie nu doar o oglindă a muncii minerului, ci și o formă de omagiu adusă tăcerii și forței celor care coboară zilnic în adâncuri.“, și-a rezumat Daniel Brici demersul.
Fără a minimaliza sau relativiza activitatea minerilor de subteran dispăruți din Banatul Montan, „ghidul de circumstanță“ a opinat că, punctual, în aproape orice profesie se găsesc „mineri“ care prin munca lor scot la lumină comori și că ideal ar fi ca aceștia să nu ajungă și ei, asemeni celorlalți, pe cale de dispariție. Cât despre expoziția lui Daniel Brici, aceasta rămâne deschisă și mai poate fi vizitată până în 31 decembrie.
JCS-B.P.
