CARAȘ-SEVERIN – Bani cu care putea să dea startul unui mic Kitzbühel al României, prin proiectul Nedeia, o zonă de agrement în patru anotimpuri, cel puțin pentru turiștii din vestul țării!
Ce s-a ales de cel mai discutat proiect montan al județului? În 2010, Romeo Dunca declara, pentru CAON, că a plătit foarte scump pentru că a avut un vis mai mare decât muntele: „Un vis pe care am vrut să-l contopesc cu veșnicia albă a muntelui Gugu!“
Revenind la realitatea de azi: „Visul a rămas vis, din păcate. M-am liniștit un pic în sensul că m-am împăcat cu mine însumi și nu mai pot să mă simt ca un privilegiat al sorții atunci când eu mă duc să mă bucur în acele locuri, fiindcă am toată probațiunea divină că eu am vrut să fac tot ca să ofer acest vis tuturor celor care trăiesc în jurul meu. De acolo am plecat, am vrut, am făcut foarte mult, am pierdut foarte mulți bani, am dat tot ceea ce am avut referitor la munca mea pentru acest proiect. Am pus-o la dispoziția poporului, a Consiliului Județean, știți că n-am reușit…“
Șeful județului a avut două încercări de a da proiectul Nedeia Consiliului Județean, soldate cu împotriviri. S-a încercat prin ADI Banatul Montan Nedeia, doar că acesta nu funcționează, „pentru că neavând dreptul de superficie pe terenul care aparține comunei Obreja, e chiar zona cea mai importantă, acolo urmau să urce instalațiile de acces – nu-și mai are obiectul“. Și dacă nu s-a putut nici prin ADI, proiectul – studiul de impact și cel de valoare adăugată – a ajuns la cel care se ocupă de PUG-ul localității Zăvoi. Pe documente va apărea numele Zăvoiului, cu rugămintea de a aminti undeva că este un act de la Dunca Imobiliare.
Ce l-a împins pe pârtiile Nedeii? Chiar dacă nu este un nostalgic al Epocii de Aur, când familia sa a fost persecutată pentru alte convingeri decât cele comuniste, șeful județului a constatat că „totuși, grija statului atunci, față de copii, față de învățământ, față de sănătate, față de oamenii muncii, care lucrau, față de școală, a fost după părerea mea mai eficientă și mai cu rezultate decât cea pe care noi astăzi o regăsim. Și atunci că sigur am considerat instinctual că trebuie să vin și, acum când am putere, să fac și eu ceva pentru țara mea, pentru județul meu, pentru localitatea mea, pentru colegii mei, pentru prietenii mei, pentru profesorii mei, pentru toți cei care fac parte din istoria mea. (…) Atunci ăsta a fost motivul pentru care am zis: haide să vin, să încerc să fac și eu ceva pentru comunitatea care mi-a dat destul de mult. Plecând, sigur, de la o dorință personală, aceea de a dezvolta proiectul Nedeia.“
Dl Sorin Frunzăverde a înțeles…
Vorbind despre confuzia dintre Nedeia și Muntele Mic, Dunca a amintit de felul în care s-au raportat șefii de județ la aceste proiecte de dezvoltare: „Dl Hurduzeu, sigur, ne-am întâlnit la acea vreme referitor la proiectul de pe Muntele Mic, unde într-adevăr în ultima zi din 2016-2017, în 31 decembrie, a semnat un ordin de plată de 30.000 de euro dintr-o obligație pe care o avea de 3 ani în urmă. Avea obligația să plătească în jur de 100.000 de euro, ca să poată să-și respecte promisiunea din contractul lăsat de dl Frunzăverde. Pentru că indiferent ce se întâmplă, trebuie să recunoaștem că dl Sorin Frunzăverde a înțeles importanța acestei dezvoltări și a zis: <<Da, domnule, trebuie să se facă la Muntele Mic.>> După 3 ani în care Consiliul Județean n-a făcut nimic, tot somându-i, într-un final și-a respectat o parte din obligație. Deci atât a făcut dl Hurduzeu.“
Și, totuși, speranța…
Actele de la Dunca vor sta la baza PUG-ului comunei Zăvoi. „Automat, comuna Zăvoi devenind titulară de PUG, scăpam, nu mai trebuia să facem nici PUZ-ul, putea să dea autorizație de construire direct pentru proiectul Nedeia, spune președintele CJ. Proiectul Nedeia aparține Primăriei Zăvoi, care este membru fondator în ADI Banatul Montan Nedeia. Practic este astăzi proprietatea Zăvoiului, care îl folosește în cadrul acestui PUG. Și în momentul în care iese PUG-ul, el fiind proprietar, poate să emită autorizația de construire în favoarea ADI Banatul Montan Nedeia. Adică o variantă extrem de simplă!“, care se poate duce la îndeplinire de Zăvoi doar cu ajutorul celorlalți din ADI, unde alături de Consiliul Județean a venit și Primăria Caransebeș, Primăria Turnu Ruieni, Primăria Glimboca, singurele probleme rămânând Brebu și Obreja. „Fără Brebu putem, pentru că ei au doar o bucată mică, unde vine instalația de schi, un schilift. Dar fără Obreja nu putem, pentru că Obreja este chiar locul unde trebuie să ajungă și gondola, și telefericul, și unde este restaurantul. Practic este un punct central și fără Obreja nu se poate.“, crede Dunca.
Despre marea pierdere
„Pierderea este că puteam să facem mult lucru, ăsta nu e un proiect ușor, și avem încă finanțarea disponibilă, în parte finanțarea fiind banii de la ADR Vest pe turism, putem accesa acolo 16 milioane de euro, a declarat șeful județului într-o emisiune live în redacţia CAON. Și avem dorința celorlalți patru parteneri financiari pe care în urma discuțiilor i-am avut: Primăria Timișoara, Primăria Arad, Consiliul Județean Timiș și Consiliul Județean Arad. Pentru că zona asta nu e numai schiabilă, e o zonă de agrement în patru anotimpuri, este ușor de atins din aceste direcții, adică de la Arad încoace, se face trenul, se face linia de cale ferată Curtici-Caransebeș, dublă electrificată, rapidă. Și practic toți turiștii din această zonă pot să vină să-și cheltuie banii, să devină un mic Kitzbühel al României. Și fiecare dintre aceste UAT-uri va veni cu o sumă de 6 milioane de euro, deci 6×5=30, plus 16 milioane de euro de la ADR Vest. Deja ar fi fost 46 de milioane de euro cu care puteai să pornești acest proiect. Asta s-a ratat, asta reproșez PSD-ului, că este strict culpa lor, că nu s-a făcut acest proiect. Poate că nu era gata, că am pierdut mulți pași, foarte mult timp, și asta este și împăcarea mea astăzi că mă pot bucura în continuare singur, acolo când merg, sau cu prietenii mei, pentru că am dovada divină că am făcut tot ce mi-a stat în putință să dau tot.“
Din păcate, însă, concluzia finală, trasă de Dunca după alegeri, este că „proiectul Nedeia nu se poate face! Trebuie o implicare maximă și discutăm după. Să vină să se instaleze pe funcție!“
JCS-A.M.
