CARAŞ-SEVERIN – Cel din Reşiţa poate deveni eficient într-un viitor mediu, cu condiţia păstrării actualei abordări!
Ambulatoriul este o unitate medicală în care pacienţii pot primi îngrijirea medicală fără a fi internaţi în spital pentru o perioadă prelungită de timp. Definiţia sună bine, dar mai bine ar fi dacă lucrurile ar funcţiona şi practic la noi, nu doar pe la alţii. „Putem spune că la nivelul marilor spitale Reşiţa şi Caransebeş, ambulatoriul de specialitate se naşte. E în chinurile facerii!“, e opinia medicului-şef al Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului, Laurenţiu Mărţuică. În acest caz e vorba despre ambulatorii de specialitate integrate, din structura spitalelor, date în folosinţă de o vreme, dar care nu absorb încă un număr corespunzător de consultaţii. Cauza, invocată şi în cazul ambulatoriilor care nu sunt în structura spitalelor, ar reprezenta-o faptul că nu există pacienţi care să li se adreseze. Aspect care e respins însă de CAS în cadrul discuţiilor cu spitalele, de vreme ce e de notorietate că „există adresabilitate suficientă în afara judeţului nostru, cu asiguraţii noştri, care preferă să mergă la ambulatoriile din altă parte“. În Timiş, de pildă.
„La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa este, acum, o abordare în regulă. Dacă se păstrează acest trend şi acest traseu, SJUR va avea în viitorul mediu un ambulatoriu cu adevărat funcţional. Funcţionează el şi acum, dar are un număr mic de consultaţii. Pentru a fi eficient, atât pentru asiguraţi cât şi pentru spital, un ambulatoriu ţinut cu un medic două ore trebuie să aducă între 6 şi 8 consultaţii. Ori, acum are o consultaţie sau două.“, a adăugat Mărţuică.
Cât despre celelalte spitale, ambulatoriul poate că ar fi eficient, dar nu există medici destui pe specialităţile pe care le au în structura funcţională. Dacă până aici vorbeam de ineficienţă, spitalizarea de zi (cu durata de maxim 12 ore/vizită/zi) este, în opinia medicului-şef, „nu insuficient, ci foarte insuficient“ utilizată în Caraş-Severin.
Iar la capitolul număr de personal al spitalelor privit ca deficit, acesta a atras atenţia că, din externările raportate de unele secţii reiese că activitatea efectivă a fost totuşi satisfăcută de personalul existent pe acea secţie. Necesarul de personal de pe secţii, ca şi numărul de medici de familie, de altfel, e raportat la numărul de populaţie căreia i se adresează. Mai precis, de 303.966 de persoane cât era, potrivit INS, „populaţia după domiciliu“ a judeţului la data de 1 ianuarie 2023“. Practic, sistemul medical este dimensionat, potrivit normativelor MS, în raport cu acest număr al tuturor persoanelor care îşi au adresa de domiciliu, potrivit actului de identitate, în Caraş-Severin. În cazul folosirii în calcule a altui indicator al INS, dar care se referă la „populaţia rezidentă“ de 243.795 persoane la aceeaşi dată, ar rezulta, evident, o cu totul altă imagine, în care dimensiunea deficitului ar fi diminuată corespunzător.
JCS-Walter Fleck
