CARAȘ-SEVERIN – Oameni de talia președintelui Dunca și primarilor Popa și Borcean, care au excelat înainte de a intra în politică, ar trebui prețuiți și păstrați, crede reputatul medic Paul Purea!
În viziunea sa, bunii administratori de comunități sunt singurii care ne-ar putea scăpa de șacalismul prădalnic al politrucilor care pândesc viitoarele alegeri.
Analizând apele politice în care se scaldă mulți, care se învolburează de multe ori pentru cine nu trebuie, Paul Purea constată că „edili de marcă din România (tot mai mulți) par să fie ei înșiși scârbiți de politica actuală, de partidele politice. «Din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină!», așa se zice. Cu atât mai mult, dintr-un politician român sui generis nu poți face un șef de instituție sau administrator demn, eficient, de top, cu rezultate care să bucure comunitatea pe care o conduce. Fie că e vorba de prim-ministru, miniștri, președinți de consilii județene, primari, directori de deconcentrate etc. Cine a făcut și face politică în România? Cine, în fapt, ne sunt politicienii? Oricine știe și cunoaște proveniența lor mediocră, vulgară și coruptă… Nimicul naște nimicuri, perversul săvârșește nelegiuiri, iar hoțul iscă în permanentă hoții!“
Cu un ochi critic, medicul analizează trăirile de groază vizavi de situația căminelor de bătrâni, a cazurilor de bullying în școli, consumul de droguri de mare risc, analfabetismul funcțional. Nu scapă nici ororile de neimaginat pornind de la crime, la accidentele rutiere mortale, până la „lazaretismul de ev mediu în sistemul de sănătate, la morți prin inaniție și lipsă de medicamente, la perpetuarea hoției și degradării sociale generale și individual-morale, la pierderea fondurilor europene întru păstrarea privilegiilor individuale și de gașcă, la tot ce poate fi mai rușinos și mai periculos, mai distructiv și letal pentru țară și popor. Partidele de guvernământ – oricare ar fi fost ele, și sunt –, și-au arătat în decursul anilor din plin «arama» pe față, impotența, tăciunii din creier, iresponsabilitatea și dezinteresul pentru popor, pentru ordine și civilizație, pentru cultură și progres, convingându-ne de fiecare dată, în fiecare ciclu legislativ, de substanța lor nociv-fesenistă și neosecuristă, extins-corozivă, ultra coruptă, încropită pe incapacitate, minciună și mojicie decizional-legislativă în privința unei schimbări de fond necesară, de încercare, măcar de scoatere a poporului din starea de neputință și mizerie, stare în care tot ei ne-au aruncat prin anii ’90.“
Paul Purea nu mai găsește „în politica românească decât bătaie de joc, mârlănie, minciună și ipocrizie. Rostogolire de promisiuni de la un scrutin electoral la altul. Minciuni și promisiuni… hoții și corupție la cote tot mai înalte, în parte legiferate, în vreme ce enorm de mulți cetățeni suferă, ba chiar mor, în lupta lor cu sărăcia extremă, cu lipsa de medicamente și de asistenta medicală eficientă, cu nedreptatea și neprotectiva socială.“
Totuși, reputatul medic nu vede politica doar în tonuri sumbre, pentru că găsește și merituoase excepții: „Mulți edili actuali, unii dintre ei de toată isprava, au ajuns să-și renege (se înțelege, camuflat) apartenența politică, partidul din care fac parte. Și pe bună dreptate. Este vorba, în aceste cazuri, de oameni care au în biografia lor o carieră de antreprenorial solidă, de succes… de profesiuni în care au excelat, demonstrând în decursul anilor capacitatea lor organizatorică și de conducere eficientă, în multe cazuri, chiar de excepție. La nivel de Caraș-Severin, mă gândesc la primarul Reșiței, Ioan Popa, la președintele Consiliului Județean, Romeo Dunca, la primarul Caransebeșului, Felix Borcean… la toți cei care înainte de a intra în politică au demonstrat că au avut succes și performante în ceea ce au făcut, beneficiind de un trecut de toată lauda și tot respectul… Păstrarea pe funcții (electoral) a unor astfel de oameni în continuare (care deja au demonstrat că doresc și pot face lucruri bune pentru comunitate, fără să fie insalubri politruci de meserie, cu găști vizibile de partid în spatele lor) ca administratori locali în comunitățile în care trăiesc, consider că este singura cale de a ne detașa (chiar a scăpa la anul!) de cei ce au instituit în politica țării, prin prezența lor prădalnică, șacalismul societății românești contemporane. Același lucru privind președintele țării și parlamentarii (mai ales, parlamentarii)!“
JCS-A.M.
