REȘIȚA – În anii ‘50, Nicolae Ciurică lupta alături de partizanii conduși de colonelul Ion Uță. Cinci ani de luptă, opt încercuiri din care spune că Dumnezeu l-a scăpat, apoi zece ani de temniță grea în închisorile comuniste de la Jilava, Craiova, Timișoara, Baia Sprie și Gherla fac din Nicolae Ciurică un erou pe care președintele Iohannis îl decora în 2016 cu Ordinul Național „Serviciul credincios în grad de cavaler”. Azi, Nicolae Ciurică a primit diploma de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin!
Tinerii să învețe istoria adevărată și să nu plece din țară, pentru că avem o țară frumoasă. Este mesajul transmis de partizanul de demult cu durere-n suflet că, în opinia sa, încep să vândă țara cei care-o conduc și pe care-i consideră trădători de neam. „Eu am suferit mult, dar n-am crezut că vom ajunge în situația asta. L-au omorât pe Ceaușescu, dar pentru ce? Acum ne iau curentul mai ceva ca atunci. Eu, țăran, am grijă mai întâi de gospodăria mea și, dacă am surplus, pot să dau vecinului meu. Dar nu pot da străinului și să-i las pe ai mei fără hrană. Asta e nemulțumirea mea, dar ei n-aud”, spune luptătorul din anii ‘50-’54.
S-a născut în satul Titerlești, lângă Baia de Aramă, pe 3 februarie 1931. În 1948, încă elev la liceul din Baia de Aramă, observa că, periodic, tatăl său pleca la munte cu caii cu saci plini de merinde. Credea că erau pentru ciobani, însă erau pentru partizanii din Munții Banatului și Mehedinți. Așa a ajuns el însuși partizan, timp în care s-a ferit să ia viața cuiva, iar asta l-a ferit de condamnarea la moarte. În 1964 a fost eliberat, s-a stabilit în Teregova și a luat-o de la zero, urmând meseria de tăbăcar. „Eu n-am respectat un jurământ al camarazilor că trădătorul trebuie pedepsit cu moartea. Am fost vândut de două ori, dar gândeam că nu pot lua unui om ce nu-i pot da. Viața să i-o ia cine i-a dat-o. Poate că de-asta Dumnezeu m-a îngăduit să fiu acum aici. Dumnezeu ne-a scos, nu dibăcia noastră. Eram un trăgător, știam și tehnici de luptă, deși nu făcusem armata. Dar n-a fost izbânda noastră, ci putere de Sus”, crede partizanul care la Gherla, în celula 107, l-a avut alături pe Gavrilă Dunca, bunicul actualului președinte al Consiliului Județean.
În onoarea generațiilor de luptători, în anii ‘90, la Caransebeș, era ridicat primul monument din România dedicat acestora. Se întâmpla prin strădania viceprimarului, la acea dată, Marcel Vela, acum senator care, referindu-se la lupta partizanilor, îl citează pe Nicolae Iorga, care spunea că eroismul nu poate fi poruncit. Adaugă însă că nu poate fi nici răsplătit. „Ne-am născut în democrație și am dus o viață normală dar, dacă privim ce se întâmplă la granița de răsărit, vedem că evenimentele din anii ‘40-’50 se regăsesc foarte aproape de noi. Cu atât mai mult în acest context, puterea unui exemplu este foarte importantă pentru noi toți. Nu putem răsplăti eroismul dlui Ciurică, dar îi mulțumim că este cu noi și poate fi un simbol pentru România”, a spus Marcel Vela.
Cristian Gâfu și-a amintit lanțurile de care era legată o bilă foarte grea cu care puterea din anii ‘50 i-a ferecat picioarele partizanului. „Nea Ciurică, în calitate de reprezentant al unei instituții a statului, permiteți-mi ca, în numele statului, să vă cerem iertare pentru acele momente când ați luptat pentru democrație. Titlul pe care-l primiți astăzi reprezintă încercarea de a ridica acea bilă pe care atunci v-au pus-o la picioare”, au fost cuvintele subprefectului de Caraș-Severin.
Din respect pentru Nicolae Ciurică și pentru luptătorii de demult, comunitatea din Teregova a amplasat în fața primăriei o cruce sub un nuc, unde cândva au fost expuși doi partizani anticomuniști. Împreună cu biserica ortodoxă din comună se vrea marcarea locului de la Pietrele Albe, unde a avut loc o luptă cunoscută până astăzi. În cadrul festivității de azi s-a propus amenajarea unui traseu tematic al rezistenței anticomuniste în județ. Idee salutată de Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean (CJ), care a propus ca viitorul traseu să fie numit „Calea Rezistenței Nicolae Ciurică”. „Propun să mergem în zonă pentru ca dl Ciurică să ne arate locuri și să ne povestească despre cele petrecute în acele locuri, iar noi să le putem marca astfel încât cei care vor parcurge acest traseu să înțeleagă cele ce s-au petrecut acolo”, a încheiat Romeo Dunca.
Azi a curs șampania pentru luptătorul de demult. Cândva i-a salvat viața Noul Testament în care a rămas înfipt glonțul cu care Securitatea ar fi vrut să-l „curețe”. Dar nici lui Nicolae Ciurică, Securitatea n-a putut să-i ia ceea ce nu i-a dat.
JCS-Ionel Ivașcu
