Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – 5.000 de metri pătrați de teren pentru mai buna punere în valoare a crucii lui Herglotz, reabilitată de Primăria Reşiţa!

După spusele primarului Ioan Popa, „monumentul nu ne-a prea interesat pentru că nu era român niciunul dintre cei în cinstea cărora a fost ridicată. Erau ori unguri, ori nemţi şi n-am prea băgat de seamă crucea asta. Dar e important să ne respectăm înaintaşii şi istoria pentru că altfel n-avem viitor”. De aceea, crucea a fost reabilitată şi iluminată, acum putând fi văzută din oraş pe dealul pe care până nu demult mulţi nici nu ştiau că acolo este o cruce.

În ultima şedinţă din 2021, consilierii locali au votat pentru realizarea unei esplanade şi a unui amfiteatru, pe un teren de 5.000 mp, în zona monumentului precum şi pentru două alei care să ducă spre cruce. Una va reface drumul crucii, de la Cimitirul nr. 6 până la monument, iar alta va pleca de la semafoarele din apropierea casei de cultură şi va fi conectată şi cu funicularul. În acest fel se vor crea zone de circulaţie alternativă.

Crucea are o poveste extrem de interesantă, chiar haioasă în opinia primarului Popa, care e de părere că trebuie spusă mai departe copiilor şi reşiţenilor. Primarul a spus-o în şedinţa de consiliu local. Noi ne facem datoria de a spune povestea mai departe pentru cei mici şi cei mari, reşiţeni şi nu numai.

1848 a fost un moment de conflicte inter-etnice sângeroase la Reşiţa, cu mulţi morţi şi distrugeri. Pe scurt, asta reţinem din cele povestite de primarul Ioan Popa. Conform acestuia, evenimentele din 1848 au pus faţă-n faţă forţele imperiale austriece cu cei care vroiau să se desprindă din imperiu. La Reşiţa s-a format un detaşament civic de revoluţionari care  vroiau să-şi găsească autodeterminarea. Se spune că erau de sorginte maghiară. Dar de fapt erau nemţi, pentru că populaţia Reşiţei era preponderent germană.

Trupele imperiale austriece de la Caransebeş, conduse de Traian Doda, care de fapt erau români, au venit să înăbuşe revolta împresurând pe la Ţerova. Au venit şi  ajutoare de la Gărâna, care au coborât pe Valea Bârzavei ca să-i prindă în menghină pe maghiarii de la Reşiţa, care de fapt erau germani. „Şi i-au căsăpit. Au murit mulţi oameni şi au ars peste jumătate din casele de lemn, sub 2.000 în total. Deci austriecii imperiali, conduşi de Traian Doda, fiind de fapt români, au venit să înăbuşe maghiarii de la Reşiţa, care erau de fapt nemţi. Apoi au plecat acasă şi toată lumea a fost pusă cu botul pe labe. După vreo 30 de ani, cineva a avut curaj să pună o cruce pe deal pentru comemorarea celor care au murit în acea revoltă stupidă”, a încheiat primarul.

Crucea de pe dealul cu acelaşi nume aminteşte de „eroismul” de atunci, sau ce-o fi fost. Stupidă sau nu, acea revoltă a adus sigur moarte şi foc. Şi, cum istoria se repetă, România avea să mai cunoască asemenea momente…

JCS-Ionel Ivaşcu