BĂILE HERCULANE – Judeţul Caraş-Severin este un judeţ bogat în zone şi obiective turistice, dar de multe ori, din păcate, căile de acces anevoioase ori absenţa mijloacelor de transport sunt o piedică în vizitarea acestor locuri deosebite! Este şi cazul renumitei staţiuni multimilenare Băile Herculane!
Deşi majoritatea românilor posedă un autoturism, sunt şi destui care nu au un mijloc de transport personal. Astfel, dacă ajungeţi în Băile Herculane cu trenul sau cu autobuzul, spre exemplu, veţi avea parte de multe surprize… Nu este niciun mijloc de transport. Ajungi la gară şi de acolo cu ce te deplasezi până la destinaţie!? Mai ales la sfârşit de săptămână. Din spusele localnicilor, circulă un autobuz, dar după un program numai de el ştiut.
În staţiune mai circulă şi unele taxiuri, dar e o adevărată loterie să găseşti un autoturism care să îţi asigure deplasarea spre destinaţia dorită. În fața gării din Băile Herculane sunt staţionate unele autoturisme care efectuează curse de transport persoane în regim de taxi, dar (se pare că întotdeauna apare un ,,dar”), este nevoie de noroc sau de providenţă divină pentru a găsi un astfel de autoturism care să te ducă în locaţia dorită. Sau, dacă te bucuri că ai găsit un taxi, bucuria nu durează mult (ca şi minunile despre care se spune că durează 3 zile), nici 3 minute măcar, pentru că, surpriză!, descoperi, cu surprindere, că în maşină nu se află nimeni, nu este conducătorul auto. Bine, nu e nicio problemă, poate omul a avut vreo urgenţă sau e în pauză, dar când constaţi că se scurg minute bune şi nu mai apare niciun şofer, îţi cam pierzi răbdarea, mai ales când ai şi bagaje. Te uiţi, în stânga, în dreapta, începi să întrebi (dacă ai pe cine), căutând o soluţie. În gară funcţionează unele chioşcuri şi ai putea întreba comercianţii dacă te pot ajuta cu un număr de telefon al unei firme de taxi, în cel mai fericit caz. Dacă nici această variantă nu funcţionează, atunci nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să aştepţi, din nou, până când în cele din urmă, îşi face apariţia un taximetru, care să fie şi disponibil (Poate apărea un taximetru, dar conducătorul auto să spună că este ocupat… Ghinion, nu!?)
Trec 15 minute, trec şi 20…
Aceasta e numai o situație. Mai este și situația inversă când trebuie să ajungi din nou la gară. Dacă ai făcut rost de un număr de telefon al unui taximetrist, suni la numărul respectiv. Și, din acest moment, reîncepe aventura. Dacă ai noroc, îţi răspunde șoferul (pentru că nu există dispecerat, sunt numai persoane particulare care prestează aceste servicii), care îți confirmă că poate onora comanda, îți mai comunică și timpul de sosire – 10 minute, de exemplu. Toate bune şi frumoase până când trec cele 10 minute şi nu mai apare taximetrul. Trec 15 minute, trec 20 minute, nimic, nici urmă de taxi. Ce e de făcut?
Suni din nou, mai ales că te şi grăbeşti să prinzi trenul. E posibil să-ţi răspundă şoferul şi să spună că a mai avut de onorat o altă comandă, dar ajunge şi la tine. În cât timp, nu se ştie, îi precizezi şoferului că te şi grăbeşti la gară, nu la spa… Aştepti, din nou. Dacă ai noroc, şi apare taxiul, eşti salvat, dar nu înainte de a primi şi vreo „muştruluială“ de la şoferul nervos sau, odată intrat în autoturism, să ai parte de un „balsam“ sonor reconfortant pentru nervii care clocotesc mai ceva ca apa sulfuroasă binefăcătoare de la Băile Herculane. În schimb, dacă nu mai vine taxiul comandat, nu îți rămâne decât să o iei pe jos …
Și acesta nu e un caz izolat, e cât se poate de real, o problemă care se repetă. Și nu a fost nici o zi de 13. După o asemenea aventură, rămâi cu un gust amar… E păcat, mai ales că ne dorim să atragem turiști, dar odată sosiți în stațiunile turistice au parte de servicii la standarde „ridicate“, din categoria „las’ că merge și așa“.
JCS-Oana Munteanu
