REŞIŢA – Chiar şi aşa, şeful administrativului reşiţean nu este pregătit să renunţe la proiectul pentru Bârzava, cel cu ecluza, stavila, luciul de apă de 800 de metri şi microhidrocentrala, care a fost respins!
„Nu ne-am oprit acolo, spune primarul Ioan Popa. Cu Apele Române, este o chestiune destul de anecdotică. Am făcut un proiect transfrontalier, în care eram împreună cu o primărie din Serbia, şi el presupunea în partea noastră o stavilă, o ecluză, de circa 2,5 metri înălţime. Apa trecea peste ecluză printr-o microhidrocentrală şi produceam un curent electric care să securizeze iluminatul public pe malul Bârzavei. Şi acea înălţare presupunea un luciu de apă de circa 800 de metri. Bârzava, aşa cum îi şi spune numele, vine de la bârzo, din sârbă, şi înseamnă repede. Ea are cădere destul de mare şi nu poţi să o compari cu Bega, de exemplu, sau cu Someşul, sau cu Crişul de la Oradea. Însă, totuşi, la 2,5 metri realizam un luciu de apă de 800 de metri, ceea ce nu e puţin. De la OMV, ajungea chiar până aici, până la podul de pe Fântânilor. Cam asta e proiecţia“.
Au existat două piedici în calea proiectului, după cum precizează primarul: „Primul e că sârbii n-au putut să-şi securizeze un teren şi să aibă drept de administrare cât solicitau Fondurile Europene; a doua – Comisia tehnico-economică de la Apele Române, de la Bucureşti, ne-a respins proiectul din cauza microhidrocentralei, spunând că MHC-urile astea au probleme cu Uniunea Europeană. Dar ei făceau referire la nişte măgării pe care le fac pe munţi şi iau apa din Făgăraş sau din Retezat şi o duc 7 kilometri pe tub, lăsând căprioarele şi animalele fără apă, şi făceau comparaţii absurde şi anormale cu Reşiţa“.
Edilul se declară hotărât să reintroducă proiectul în Comisia tehnico-economică a celor de la Ape. Ar fi necesar până într-un milion de euro pentru proiect, bani care ar putea fi acoperiţi şi din banii municipalităţii, fără fonduri europene.
JCS-A.M.
