Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Sub egida manifestărilor derulate sub genericul „Reşiţa 250/ TMK 20“ a fost lansat volumul „250 de ani de siderurgie în Uzina de Fier din Reşiţa 1771 – 2021“, semnat de dr. ing. Romulus Vasile Ioan!

Evenimentul lansării a făcut aproape neîncăpătoare vila de protocol a TMK Reşiţa, foarte mulţi reşiţeni onorând invitaţia de a participa la această manifestare, care a fost întregită de o expoziţie de artă fotografică industrială realizată de Victor Ioan. Cartea a apărut la Editura Tim din Reşiţa şi este dedicată „celor care au muncit, muncesc şi vor munci în Uzina de Fier de la Reşiţa“, directorul TMK Reşiţa, dr.ing. Romulus Vasile Ioan, realizând o sinteză a istoriei siderurgiei reşiţene de la începuturi până în prezent, încrezător şi în viitorul pe care cei de azi sunt datori să-l asigure copiilor copiilor lor.

Prezentând această a noua carte a autorului, editorul Gheorghe Jurma a subliniat: „Istoria acestor locuri cunoaşte multe probleme, multe elemente, iar autorul le clarifică. (…) problemele pe care reşiţenii le cunosc, felul în care au fost tratate, mai bine sau mai rău, autorul are şi nişte păreri nu doar subiective, ci chiar observ că în mai multe locuri îşi menţine opiniile vizavi de ceea ce s-a întâmplat la Reşiţa şi de vinovăţiile care, poate, nici acum nu sunt bine cunoscute şi, poate, în istorie nici nu e cazul să insistăm asupra lor, avatarurile Combinatului Siderurgic după 1990, privatizarea americană eşuată şi, în sfârşit, cum scrie autorul, de la tragedia americană la realismul rusesc. Până la urmă nici nu contează cine sunt cei care devin proprietari, ci cât de multă ştiinţă, cât de multă practică şi cât de multă seriozitate pun în activitatea lor. Sunt câteva idei pe care autorul încearcă să le spună răspicat. Întâi, de ce Reşiţa să-şi asume o sărbătoare cum ar fi nedeia de la 29 iunie, de Sfinţii Petru şi Pavel, care hramul bisericii din Câlnic, de ce nu-şi asumă pe deplin şi foarte serios ziua de 3 iulie, ca zi a oraşului, ca zi a hramului oraşului dacă vrem, pentru că este ziua în care se aprinde focul, care a rămas nestins şi acum. Sunt şi alte câteva idei pe care pe parcurs le aşează autorul. Uneori, pare a fi singur printre bănăţeni, alteori renunţă la această aşezare şi devine el însuşi bănăţean, în sensul de a cunoaşte din interior fenomenele desfăşurate în timp şi nu doar de a le acoperi, de a le justifica, ci de a ajunge chiar să spună că Reşiţa, şi prin siderurgie, dar mai ales prin construcţiile de maşini, a fost şi ar mai trebui să fie «perla industriei româneşti»“.

Victor Ioan, la a treia expoziţie de fotografie industrială la Reşiţa

Despre expoziţia de fotografie realizată de Victor Ioan, criticul Ada D. Cruceanu a precizat: „Acum mai bine de un deceniu, când debuta pe simezele Direcţiei pentru Cultură, Victor Ioan promitea să fie «cel mai cel» fotograf, deşi avea multe naivităţi la vremea respectivă, naivităţi datorate unei, evident, încă neîndeajuns acumulate culturi nu doar fotografice. Expoziţia aceasta, lucrată într-o tehnică cu totul şi cu totul specială, face cât zece expoziţii la un loc. Pânza pe care a suprapus imaginea fotografică dând fiecărui exponat calitate, în primul rând de obiect artistic, de obiect plastic, şi în al doilea rând de obiect care să documenteze o realitate siderurgică, oricare ar fi ea“.

Deşi Victor Ioan a declarat că este ultima sa expoziţie, că nu se mai regăseşte în acest domeniu, dorind să se dedice exclusiv automobilismului (precizăm că el a participat şi la concursul organizat cu prilejul aniversării oraşului), cei care i-au admirat lucrările sunt convinşi că va recidiva, fie cu aceeaşi tematică, fie alta.

Tot în cadrul acestui eveniment, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Iosef Ţigla, le-a înmânat organizatorilor Salonului de fotografie industrială, directorului TMK Reşiţa, Romulus Ioan, şi lui Andrei Bălbărău, curatorul Muzeului Cineastului Amator, câte o medalie aniversară „Reşiţa 250“, realizată de Forumul German. Semnalăm, de asemenea, participarea onorantă a Preasfințitului Alexandru Mesian, Episcop greco – catolic al Eparhiei de Lugoj și a Mons. Angelo Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de Lugoj, Preasfinţia Sa felicitându-l pe autorul cărţii lansate.

JCS-Alexandra Gorghiu