REŞIŢA – Excelenţa Sa, Emil Hurezeanu, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Viena, i-a cucerit pe reşiţeni cu prilejul lansării antologiei sale de versuri!
Excelenţa Sa a fost invitat de către municipalitate să-şi lanseze volumul bilingv, publicat în limbile română şi germană, intitulat „Tandreţe, Rutină“, cu prilejul manifestărilor organizate sub egida „Reşiţa – 250“. E vorba de o antologie ce cuprinde o selecţie de versuri din volumele publicate, dar şi poeme mai noi, scrise de-a lungul a 40 de ani, în perioada 1979 – 2019, cu subtitlul „Poemele unui parcimonios“, în traducerea lui Georg Aescht. Cartea a apărut în 2020 la Ed. Pop Verlag din Ludwigsburg şi a fost publicată în 2021 în ediţia a II-a, însă şansa noastră, a reşiţenilor, de a ne întâlni cu poezia şi, mai ales, cu poetul Emil Hurezeanu, nu doar cu distinsul diplomat şi jurnalist, a fost tocmai această aniversare a oraşului. Evenimentul în sine a stârnit, de o parte şi de alta, o reală emoţie, Emil Hurezeanu fiind impresionat de primirea călduroasă, iar reşiţenii să descopere în jurnalistul care odinioară vorbea la „Europa Liberă“ despre realitatea României ceauşiste, iar mai târziu în diplomatul distins care reprezenta România la Berlin, în prezent la Viena, sensibilitatea şi originalitatea unui poet aparţinând, potrivit aşezării lui de către unii istorici literari, „generaţiei în blugi“.
Poetul Emil Hurezeanu sub lupa criticilor reşiţeni
Despre poezia lui Emil Hurezeanu a vorbit mai întâi criticul Ada D. Cruceanu Chisăliţă, care a făcut a radiografie nu doar a volumului lansat, ci şi a consacrării poetului în istoria literaturii: „La debut, în 1979, Emil Hurezeanu era deja un poet cunoscut. Publicase în timpul liceului, poate sub sau fără veghea profesorului de română, nu doar în «Tribuna» sibiană, cotidian sibian, ci chiar în reviste de prestigiu, unele foarte severe şi conservatoare cum a fost «Transilvania». „Aşadar, ajungea din ipostaza de poet publicat şi poate că prindea ultimul tren al anilor în care editurile nu mai practicau apariţia cărţii de debut autonomă, înghesuiau 3 – 4 debutanţi sau chiar mai mulţi şi se pierdeau în istoria literară, ceea ce nu i s-a întâmplat lui Emil Hurezeanu. Mulţi dintre cei care privesc în istoria literaturii noastre după anul debutului editorial au spus că Emil Hurezeanu s-ar asocia «generaţiei în blugi», generaţia aceea care atunci răsturna lumea, cerea nu numai prin poezie, proză sau dramaturgie, ci chiar prin adevărate proclamaţii, manifeste. Îşi cerea dreptul la realitate, la a vorbi şi scrie despre realitate, o realitate în care să intre supa de ceapă, naveta, bicicleta, ţigara, şi care mai aduna, dacă se putea, deopotrivă, şi catedrala şi garsoniera confort II. Lucruri ale realităţii care atunci, nouă, abia aşteptând să citim ceva despre realitate, ni se părea că ne aşează în realitatea noastră de zi cu zi, de fapt, în eternitatea literaturii“.
Criticul literar Gheorghe Jurma a apreciat, de asemenea, venirea lui Emil Hurezeanu la Reşiţa: „Cred că jurnalistul Emil Hurezeanu l-a cam întunecat pe poetul Emil Hurezeanu, de aceea nu s-a văzut şi de aceea e bine că a revenit şi în calitate de poet, de momentul esenţial pentru poezia de după anii ‘70, de echinoxişti, de modernişti, de optzecişti, nu ştiu exact unde se plasează Emil Hurezeanu, dar este oricum acolo, în top, în acele momente de revigorare a lirismului, de modernizare a lirismului, de culturalizare a literaturii, a poeţilor, a ziaristicii chiar. E o bucurie pentru noi să ne întâlnim cu Emil Hurezeanu, că putem să îi parcurgem cartea, să credem că jurnalismul nu i-a influenţat cu nimic poezia“.
Emil Hurezeanu şi focul nestins al Reşiţei, la intersecţie
Poetul Emil Hurezeanu a mulţumit pentru aprecierile critice ale celor doi cărturari reşiţeni, spunând că n-a mai avut parte de o asemenea prezentare şi a precizat că este prima lansare de care se bucură după foarte mult timp. De asemenea, a mulţumit oficialităţilor şi reşiţenilor, în general, pentru primirea făcută, mărturisind că se află pentru prima oară în oraşul nostru: „La Reşiţa vorbim de intersecţii. Aşa cum viaţa noastră este formată din intersecţiile speciei şi ale insului, filo şi ontogeneza care se întâlnesc, retrogradează, se suprapun, se despart, dar nu se separă niciodată, Reşiţa este un loc la care şi doamna ambasador Rauscher ajunge prima oară şi, ceea ce este de neiertat pentru mine, şi eu ajung pentru prima oară. Cred că n-am mai lansat o carte de poezie de pe vremea primei tinereţi şi faptul că se întâmplă la Reşiţa, sub auspiciile dezinteresate ale unor oameni atât de vii, inteligenţi, cu conştiinţă istorică în aplicarea ei acută de azi, să numeşti asta «Reşiţa 250 de ani – foc nestins», cei care ştiu că e vorba de cuptoare de oţelărie sunt de acord, dar focul ăsta nestins nu e numai al cuptorului, spune mult mai multe decât cuptorul. Este un foc nestins al încrucişării culturilor, religiilor, indivizilor, destinelor individuale şi destinelor comunitare în constelaţii mereu reînnoite“.
Despre poezia sa a adăugat: „Poezia este o formă concentrată de memorie şi de creativitate în întâmplări comune şi individuale. Este o formă de a dilua sau concentra conţinutul vieţii comune prin discurs, prin limbaj, prin reconfigurări şi mă bucur că acest volum ajunge aici, la dumneavoastră, care sunteţi actorii acestei lumi de încrucişări fecunde şi binevenite“.
Evenimentul a fost moderat de Erwin Iosef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, şi Dorinel Hotnogu, consilier cultural în cadrul Primăriei Reşiţa, iar primarul Ioan Popa a adresat câteva cuvinte de mulţumire invitatului de onoare şi distinşilor oaspeţi care au participat la lansare. A fost o întâlnire absolut emoţionantă, memorabilă, mai presus de onorantele prezenţe ale oficialităţilor locale şi judeţene, de participarea unui public numeros, însă în limita permisivităţii condiţiilor pandemice, a personalităţilor care au participat, respectiv Excelența Sa Isabel Rauscher, ambasador al Austriei la București, noul consul onorific al Austriei la Timişoara, Georg Bardeau, dipl. Ovidiu Ganţ, membru al Parlamentului României, prof.dr. Wolfgang Zimmermann, director Arhiva Centrala a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe, Germania şi alţi oaspeţi importanţi aflaţi în aceste zile la Reşiţa.
Dincolo de emoţia care plutea în aer în curtea Bibliotecii Germane, binecuvântată, dealtfel, fiindcă nu a plouat, deşi ploile erau anunţate, mai presus de acest „wow“ al întâlnirii cu Excelenţa Sa, Ambasadorul României la Viena, reşiţenii au apreciat întâlnirea cu poetul sensibil Emil Hurezeanu, dar şi, pentru a fi sinceri, vederea „în carne şi oase“ a aceluia care i-a ţinut înainte de 1989 lângă aparatele de radio, prin subsoluri, acolo unde prindeau frecvenţa postului „Europa Liberă“.
JCS-Alexandra Gorghiu
