ADVERTORIAL. Nu cred că mai e nevoie să spun cât de mult iubesc acest județ și cât de minunat mi se pare. Cât de mult îl simt ca fiind acasă și cât mă bucură toate bogățiile frumoase pe care ni le-a oferit natura.
Și sunt atât de trist când văd că ele nu sunt puse în valoare și oamenii nu se pot bucura de ele pentru că efectiv nu le cunosc. Nu este suficient ca românii din această țară și chiar străinii să știe doar de cascada Bigăr, eventual de Semmeringul bănățean și de Muntele Semenic. Atât de multe zone frumoase sunt demne de toată admirația, locuri cu un aer atât de curat și cu peisaje care îți taie răsuflarea în orice anotimp. Dar pentru ca aceste locuri să devină cunoscute și apreciate, asupra lor trebuie să își aplece atenția oamenii care sunt puși în funcțiile potrivite, în funcțiile din care tocmai asta ar trebui să facă: să valorifice așa cum trebuie locurile din care au plecat. Cadrul legislativ există, doar voința lipsește.
Recent, orașul Anina a devenit un exemplu de „așa da”. Deși mulți îl consideră un oraș trist, un oraș fără perspectivă sau chiar un oraș mort, Anina a făcut un mare pas spre renaștere, fiind declarată stațiune de interes local. Ce înseamnă asta pentru un oraș așa cum este Anina? Că va avea cu totul alte perspective atunci când vine vorba despre atragerea de fonduri. Implicit, localitatea va fi promovată prin intermediul organismelor naționale din domeniu: Federația Patronatelor din Turism, Asociația Hotelierilor, Asociația Română pentru Cazare și multe altele. În plus, va fi inclusă în catalogul anual al stațiunilor turistice editat de Ministerul Turismului, va fi prezentată pe site-ul Ministerului și va putea fi regăsită pe harta stațiunilor turistice.
Fondurile pe care le poate accesa o astfel zonă sporesc. Astfel, prin bani investiți în domeniul HoReCa, absolut necesar pentru a putea primi turiștii cum se cuvine, s-ar crea locuri de muncă, iar economia locală s-ar dezvolta direct proporțional.
Anina este însă doar un exemplu. Ceea ce îmi doresc eu este ca și anumite localități din mediul rural să fie incluse în acesată listă a stațiunilor turistice de interes local, pentru a putea face pași înainte și totodată pentru a schima imaginea turismului din Caraș-Severin. Și mă gândesc aici la Rusca Montană, la Marga, Zăvoi și neapărat Cornereva. Puțini sunt cărășenii care știu că această ultimă comună pe care am menționat-o este cea mai mare din România, fiind chiar mai întinsă ca suprafață decât municipiul București. Pe cei 400 de kilometri părați regăsim satul Ineleț, cel la care ajungi urcând efectiv pe o scară. Regăsim și un sit arheologic, mori de apă, dar și Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Este așadar o comună de o importanță covârșitoare dacă ne referim la posibilitățile turistice.
Desigur, sunt și alte localități care merită să fie dezvoltate și pe care, totodată, iubitorii de natură, de istorie sau chiar de industrie trebuie să le cunoască. Așa cum spuneam, e nevoie doar de voință. Iar din Parlamentul României chiar se pot schimba lucruri. Așa că haideți la vot, să dovedim că suntem cu toții pentru Caraș-Severin!
Comandat de Partidul Mişcarea Populară, filiala Caraș-Severin, cod mandatar financiar 11200012.
