REŞIŢA – Absenţa ghizilor în turism este, pe lângă serviciile defectuoase şi infrastructura la pământ, una din cauzele pentru care nu avem nici turism organizat. Asociaţia Dunărea Moldova Nouă încearcă să-i formeze.
Anul a început cu mari speranţe pentru cei care se gândesc la viitorul turismului în Banatul Montan, primul pas fiind iniţierea tinerilor printr-un program teoretic şi practic. Un prim curs teoretic a avut loc în weekendul trecut la sediul Asociaţiei Dunărea Moldova Nouă, elevii selectaţi dovedind interes pentru această profesie.
Preşedintele asociaţiei, Corneliu Martin, ne-a vizitat la redacţie şi ne-a oferit mai multe detalii despre acest program, dar şi despre alte proiecte: „Iniţiativa ne aparţine, dar se concretizează cu spijinul Primăriei. Voluntarii de la Liceul Tehnologic Clisura Dunării sunt instruiţi de noi pentru viitoarele grupuri de turişti. Copiii au între 14 şi 16 ani şi vor fi însoţiţi de câte un ghid turistic cu certificat, de la agenţiile de turism. Vom lucra cu ghizii din Centrul Naţional de Promovare şi Informare Turistică Moldova Nouă, mai avem şi un ghid din Laufen – Germania şi chiar şi eu am certificatul ăsta de ghid turistic. Voluntarii au studiat traseele turistice, dar nu prea le-au văzut. De aceea vom merge în această duminică pe teren, iar lecţia practică e să spună ce-a învăţat despre Gaura cu muscă, de pildă, despre Baba Caia sau despre lacustrele de la Berzasca. În acest fel ei vor fi formaţi, iar pe la 18 ani am putea să-i şi folosim ca ghizi de turism“.
O realitate care ne dezavantajează clar în atragerea grupurilor de turişti este faptul că zona nu are ghizi, aşa cum a subliniat preşedintele asociaţiei: „Avem doar doi, trei ghizi atestaţi, de aceea nu vin nici grupurile organizate, vin doar grupuri private, adică oamenii vin cu familia, cu automobilul personal, cu o hartă, se mai informează şi pe la Centrul de Informare Turistică, dar acolo prea puţin se dau informaţii care îi interesează. E altceva să vină autocarul la acest centru, de unde să ia ghidul. Lucrăm şi cu agenţiile de turism din Timişoara, împreună cu care, în urmă cu doi ani, am adus vreo şase, şapte autocare în sistem organizat de turism în Clisura Dunării, dar era pe un proiect, deci erau bani. Eram doar doi ghizi, eu şi încă cineva, însă e foarte greu, de aceea trebuie să avem aceşti copii, pe care să-i supraveghem. Avem chiar localnici care nu cunosc zona, locurile în care trăiesc. Noi am selecţionat voluntarii, care au format grupuri de câte două persoane, fiecare grup învăţând câte un traseu turistic. Am avut opt elevi la acest curs de iniţiere, însoţiţi de prof. coordonator Victoria Cojocaru. Activitatea este coordonată de noi, de asociaţie, cu ghizii pe care-i avem de la Centrul de Informare Turistică, pe care i-am afiliat la asociaţie. Pentru ei este al doilea job însă, deocamdată, vin voluntar, până când se vor mai lega lucrurile şi în Clisura Dunării. Ghizii din prezent sunt Alina Simovici Artenie, Terezia Berghe din Laufen, Ioana Mariana Sporea şi profesoara care-i coordonează pe copii, Victoria Cojocaru“.
Programul este, de fapt, o pregătire pentru ziua de 15 februarie 2020, când vor fi realizate traseele turistice împreună cu voluntarii, pentru a marca Ziua Internaţională a Ghidului de Turism, care este în 21 februarie. Se pare că sunt chiar speranţe pentru înfiinţarea unei clase de turism la Liceul Tehnologic Clisura Dunării, poate din toamna acestui an, potrivit discuţiilor cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Cât priveşte proiectele imediate ale asociaţiei, Corneliu Martin spune că în prima fază vor veni în Clisură trei grupuri organizate din Germania: „În perioada aprilie – mai, prin conexiunile cu agentul de turism din Laufen, vom aduce în Clisura Dunării trei grupuri de germani pe sistem organizat, cu microbuze. Deja am stabilit şi traseele, cazările şi toate evenimentele pe care le organizăm pentru grupuri. Sperăm să repetăm figura şi în toamnă, să continuăm, iar la anul să aducem grupuri din Germania, fiindcă e un program mai mare“.
Un alt proiect care, probabil, va continua să se concretizeze şi în acest an este tabăra de creaţie, o tabără de pictură care în 2019 s-a finalizat cu expoziţiile de la Timişoara, Reşiţa şi Moldova Nouă. Am aflat şi cum poate fi valorificat bacul Baziaş 4 pentru atragerea turiştilor în zonă: „Am vorbit cu primarul Torma în acest sens, a explicat preşedintele Asociaţiei Dunărea Moldova Nouă, dar nu bacul să fie punctul central. Noi trebuie să facem nişte pachete turistice ca să-i atragem pe turişti mai întâi în Clisură, să îmbunătăţim serviciile, iar apoi să ne folosim şi de bac, pentru că nimeni nu vine aici ca să-l duci în rai cu bacul. Sunt treceri şi la Turnu-Severin, şi la Naidăş, şi la Moraviţa, va fi şi podul la Socol, deci, ideea e că vrem să facem un traseu, dar nu cel drept, fiindcă vrem să înconjurăm şi insula Ostrov. Vom depune un proiect pe România – Serbia, cu Primăria, pentru Ostrov – Moldova Veche, cu frumuseţile de acolo, cu un ponton, ca să acosteze şi navele mai mari de croazieră“.
În cel de-al 12-lea an de activitate, asociaţia speră, de asemenea, să poată derula un proiect la care lucrează în prezent în parteneriat cu alte asociaţii din Rusia şi din Norvegia, cu finanţare norvegiană, axat pe mediu.
JCS-Alexandra Gorghiu
