CARAŞ-SEVERIN – Angajaţii ocolului ameninţă cu greva foamei. Asta după ce oamenii nu şi-au mai luat banii de două luni, iar activitatea Ocolului Silvic Banatul Montan este practic blocată de neînţelegerile dintre conducere şi asociaţi.
Cei 26 de angajaţi ai Ocolului Silvic Banatul Montan – o asociere pe linie silvică între 16 primării cărăşene – au apelat zilele trecute la mass media, ajunşi în faza disperării. Oamenii nu şi-au luat salariile de două luni, nu au cotizaţiile plătite de vreo trei şi au bonuri de masă doar pe fluturaşii de salariu, unde le-a fost reţinut impozitul pe venit pentru ele. De bani, însă, nimeni nu le-a mai zis nimic. Pentru ca lucrurile să-și găsească o rezolvare, zilele trecute oamenii i-au chemat pe primarii asociaţi la masa dialogului. Sorin Ilie Peica, liderul Sindicatului din Ocolul Silvic Banatul Montan, ne-a explicat: „Adunarea generală a acţionarilor a fost convocată în mod un pic mai deosebit, deoarece noi, angajaţii ocolului silvic am trimis mailuri şi fiecare pădurar a mers personal la primarul a cărui comună o deserveşte, să-i rugăm să vină să ia o hotărâre pentru ca să nu fie prea târziu, ca acest ocol efectiv să se închidă. Ocolul nostru este într-o situaţie dezastruoasă din punct de vedere financiar, suntem cu conturile blocate, cu datorii, cu salarii neachitate şi i-am rugat pe edilii comunelor care au făcut această asociere să vină să hotărască. Cei mai mulți, spre surpriza noastră plăcută, au răspuns pozitiv“.
Reprezentantul salariaţilor ne-a vorbit şi despre greutăţile întâmpinate din lipsa banilor: „Nu se poate face paza pădurilor, să nu fii plătit de două luni, să nu ţi se asigure minimul de combustibil necesar. La noi este o situaţie un pic atipică faţă de ocoalele de stat, deoarece distanţele între parcele sunt şi de 20, 30, chiar 50 de kilometri. Deci, omul ăsta, dacă nu-i Spider-Man, n-are cum să ajungă dintr-o parcelă în cealaltă, dacă n-are un minim de combustibil. Facem încă o dată apel la toţi, să se revină la raţiune, că noi credem că se poate ieşi din această situaţie. Dar trebuie mult dialog şi multă înţelegere“.
Ideea e că, prin asociere, fiecare primărie trebuia să plătească o taxă de constituire şi una pentru pază. Numai că primăriile n-au prea plătit nimic, cu excepţia celor din Reșița, Carașova, Slatina Timiş şi Goruia. Aici este, însă, încă o problemă, pentru că pentru taxa de constituire există semnate contracte. 15 euro la hectar, pentru toate cele 13.000 de hectare, cât are ocolul. Pentru pază, nicio primărie n-are contract. Şi nu doar că n-are, dar niciun consiliu local n-a votat vreo asemenea taxă, fapt pentru care nici nu s-ar putea plăti. Şi aşa s-a ajuns ca primăriile să adune aproape un milion de lei datorii către ocol.
Ghiocel Meda, şeful ocolului, a explicat în adunarea generală de zilele trecute că până în aprilie s-a reuşit obţinerea de venituri din tăieri, însă controalele de atunci au blocat activitatea, iar ulterior instituţia n-a mai reuşit să ţină pasul. La toate problemele s-a adăugat faptul că doar opt primării şi-au făcut amenajamentul silvic, deci din celelalte nu se poate recolta legal, deci nu aduc niciun venit. Pe lângă asta, există primării care nu au păduri din care să se poată recolta – au păduri improprii, păşuni împădurite, păduri de protecţie etc –, deşi ele trebuie păzite potrivit legii, chiar dacă nu produc venituri. Pentru ele s-ar putea cere subvenţii, însă lucrurile n-au curs prea bine la nivelul conducerii OSMB.
Şi, uite-aşa, trei sferturi de primării nu plătesc, din jumătate din păduri nu se poate recolta, datoriile s-au adunat. Acum, trăgând linie după luna august, milionul datorat de primării ar duce la achitarea celor vreo 150.000 către terţi, cam câte 230.000 către salarii, respectiv către stat, rămânând undeva la 400.000 de lei pentru dotarea ocolului.
Deci, cam care ar fi remediul? „Una dintre soluţii este ca primarii să-şi plătească datoriile şi ocolul să funcţioneze pentru a-şi putea scoate la licitaţie masă lemnoasă, a subliniat Peica. Pentru că avem foarte multe partide care sunt blocate din cauza neînţelegerilor din Consiliul de Administraţie. Pentru că niciodată nu s-a ajuns la unanimitate acolo, erau trei aşa, trei invers, unul se abţinea, sau invers“.
Când au luat-o lucrurile la vale?
De când au început să scârţâie lucrurile ne-a explicat tot reprezentantul salariaţilor: „Problemele au început din prima parte a lunii ianuarie. Doar că din martie, până acum, deja au ajuns într-un stadiu destul de avansat, cu datorii la terţi, la stat, bonuri de masă încasate de şase luni şi neplătite, cu garanţii – la cei care avem gestiuni – încasate dar nu puse în acel cont special în care se pun garanţiile, cu asigurările sociale şi tot ce trebuie plătit la stat neplătite. Avem colegi care sunt internaţi în spital, operaţi, pentru care încercăm să adunăm bani să plătim asigurările sociale. Pentru că omul este operat. Acum avem încă un nou caz, şi mai grav, la fel. Deci apelul nostru este foarte disperat, acum aşteptăm să vină şi dl Popa. Dânsul ne-a dat un semnal de încurajare, dar până vine dânsul noi vrem să încercăm să facem şi noi tot ce e posibil. Rolul nostru, al pădurarului, nu este să facem politica ocolului. Rolul nostru e să apărăm pădurea. Noi am intervenit – şi mulţumim mass media că ne-a ajutat –, pentru că altfel încă nu se conştientizează în ce situaţie suntem noi acum“.
Perspectiva primarilor
Dumitru Crăciun, primarul comunei Goruia, ne-a explicat cu o coerenţă detaşată cum vede lucrurile: „Noi, primarii de comune, am hotărât să înfiinţăm acest ocol privat pentru a nu mai depinde de ocoalele de stat, atât pentru că întârziau pentru cetăţeni, cu marcările, cât şi pentru că erau costuri mai mari la vremea respectivă cu contractele de pază şi administrare, cum a avut fiecare. Şi am crezut că făcând un ocol privat, Banatul Montan, vom avea costuri mai mici, că suntem acţionari, asociaţi. Am vrut costuri mai mici, atât pentru noi, cât şi pentru populaţie, de asta am decis să ne asociem la acel moment. A fost stabilită o taxă de înfiinţare, pentru că orice început este foarte greu, nu poţi să funcţionezi să n-ai ciocane, să n-ai maşini. Deci ocolul este răspândit pe întreaga suprafaţă a judeţului Caraş-Severin şi e greu să te deplasezi de la Slatina Timiş până la Oraviţa, Moldova Nouă. Nu este atât de uşor“.
În viziunea sa, toate pleacă de la „discuţiile apărute între conducerea ocolului de dinainte şi acţionarii sau asociaţii, pe anumite motive“. Potrivit acestuia, când s-au făcut sesizări la adresa şefului de ocol, acesta n-a fost schimbat, pentru că toate controalele au ieşit bine. „Acum s-a creat o divergenţă între angajaţii ocolului şi şeful ocolului, că dânsul ar fi avut salarii mari, cu eu ştiu ce sporuri, cu nu ştiu ce, şi oamenii care munceau efectiv – inginerii, brigadierii, şefii de districte, pădurarii – nu şi-au luat nici măcar salariile lunare“. Legat de sporuri, ele au fost stabilite, în cazul lui Meda, prin contract de mandat, angajaţii urmând să le primească, aşa cum spune legea, după semnarea contractului colectiv de muncă (lucru care s-a şi întâmplat zilele trecute, documentul fiind înregistrat la ITM).
Primăriţa de la Lăpuşnic dixit!
În cadrul şedinţei s-a remarcat Mihaela Drăgilă, primarul de Lăpuşnicu Mare, care a ţinut ocupate două scaune la întâlnire, deşi nu a stat decât pe unul dintre ele, iar alţii stăteau în picioare. A monopolizat discuţiile, în disperata încercare de a-şi impune opiniile în faţa celorlalţi primari. Nu i-a ieşit, dar tot s-a arătat revoltată de taxa de pază, de care n-avea scutire nici la Romsilva, dar şi de faptul că s-a recoltat lemn din pădurea Lăpuşnicului.
La finalul şedinţei, angajaţii şi-au depus preavizul în bloc, au înregistrat documentele la ITM şi au declarat conflict de muncă. Însă în ecuaţie a intervenit Ioan Popa, primarul Reşiţei, la care angajaţii ocolului au făcut apel. Edilul le-a promis că lucrurile vor intra pe un făgaş normal pentru că marţi, 3 septembrie, asociaţii se vor întâlni din nou, urmând să ia o decizie, indiferent care va fi ea. Varianta pozitivă ar însemna ca primăriile să-şi plătească şi taxa de aderare, de 15 euro pe hectar, şi taxa de pază, după ce fiecare îşi va vota, în consiliul local, documentele necesare. Sorin Peica ne-a mai spus că a înaintat un memoriu şi prefectului judeţului, pentru că instituţia pe care o conduce Matei Lupu este cea care garantează respectarea hotărârilor de consiliu local. Iar în acest fel, primăriile îşi vor plăti măcar taxa de constituire.
Antoniu Mocanu