REŞIŢA – Progresele înregistrate până în prezent au reuşit să reducă numărul accidentelor şi chiar să salveze vieţi. Este doar unul din aspectele prezentate recent în sala multimedia „Constantin Gruescu“ a universităţii reşiţene, unde a fost marcată Ziua Internaţională a Automobilului.
Este al doilea an consecutiv când Universitatea “Eftimie Murgu” organizează acest eveniment împreună cu partenerii din domeniu, data de 29 ianuarie 1886 fiind data la care inginerul german Karl Benz şi-a brevetat vehiculul construit în 1885, botezat Benz-Patent-Motorwagen. Avea să fie ziua de naştere a primului automobil propulsat cu motor în patru timpi, alimentat cu benzină, care atingea o viteză de 16 km/oră. Cum Reşiţa are tradiţie în domeniu, primul automobil românesc fiind construit în 1945 la noi, la uzinele Malaxa (motor în trei cilindri răcit cu aer, cu o capacitate de şase persoane, care atingea o viteză de 120 km/oră), prin această nouă ediţie a manifestării, dar şi cele ce vor urma, se intenţionează o aprofundare a direcţiilor de dezvoltare ale automobilului. Prezentările şi dezbaterile vizează sistemele de siguranţă active şi pasive, tracţiunea electrică şi sistemele de conducere autonomă, precum şi noile tendinţe ale maşinii viitorului.
Reprezentatul firmei Autoliv, Andrei Mihăilescu, fost student al UEMR, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Asociaţiei de Cercetare Multidisciplinară – zona Vest (un centru de cercetare al Autoliv, aflat chiar în incinta universităţii), a prezentat câteva inovaţii, dispozitive care, aplicate maşinilor, sporesc securitatea oamenilor: „În viitorul apropiat sperăm să putem aduce lucruri tot mai noi care să ajute mult la siguranţa participanţilor la trafic, cât şi în jurul străzilor şi pietonilor. Noi ne ocupăm aici de tot ce ţine de centurile de siguranţă, de ceea ce înseamnă asamblare, design şi dezvoltare pentru întreaga companie, inclusiv din celelalte ţări, respectiv Germania, Franţa, Suedia, etc. În prezent se înregistrează aprox. 1,2 milioane de accidente mortale, de aceea, noi, deocamdată, reuşim să salvăm doar 30.000, dar am progresat foarte mult în ultimii ani. Totuşi, nu e uşor să aduci o inovaţie şi să-l faci pe om să o accepte, chiar dacă un dispozitiv nou montat pe automobil poate să vină în ajutorul lui“.
Pagini din istoria automobilului românesc au fost rememorate, cu ajutorul proiecţiilor, de ing. Iancu Vasile, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – sucursala Caraş-Severin: „La Reşiţa s-au fabricat de toate, începând de la cuie de prins calea ferată pe traverse, până la elice de vapor, din 1771, dinainte de a se înfiinţa SUA. Având o asemenea tradiţie, am vrut să readucem aminte câteva aspecte legate de construirea primului automobil românesc, fabricat la Reşiţa, într-un istoric ce porneşte de la 1900 şi până în prezent“.
Dorel Deian Ardeljan, student în anul II la Informatică industrială, care a beneficiat de o bursă Erasmus în Germania, a încercat să prefigureze cum va arăta maşina viitorului, maşina cu hidrogen: „Din experienţa mea de stagiu într-un laborator de pilă de combustie, cred că maşinile cu hidrogen ar fi una din opţiunile viitorului. Ele funcţionează având la bază pile de combustie, un dispozitiv care transformă energia chimică în energie electrică. Aceste maşini nu sunt foarte diferite de maşinile electrice convenţionale, în loc de baterii uriaşe folosesc pile de combustie, unul dintre avantaje fiind faptul că nu durează atât de mult încărcarea şi nu produc deloc carbon fiind, deci, energie verde. Costurile sunt, deocamdată, mai mari însă pe măsură ce se dezvoltă se mai reduc“.
Manifestarea a fost moderată de prorectorul UEMR, conf. univ. dr. ing. Cristian Chioncel, care e optimist în ceea ce priveşte viitorul acestui domeniu la Reşiţa: „Sper ca această iniţiativă şi acest parteneriat, pe de o parte Universitatea, pe de alta asociaţiile şi reprezentanţii din sectorul economic din domeniul automotive, să găsească împreună căi de colaborare şi de dezvoltare, pentru ca acest sector să devină, poate nu cum a fost metalurgia pe vremuri sau industria grea la Reşiţa dar, cel puţin, similar, fiindcă potenţialul de creştere există cu certitudine“.