Când se vorbeşte despre învăţământul arădean, accentul cade, de obicei, pe latura materială: „nu există bani pentru…”, „profesorii au ieşit în stradă”, „salarii mici” etc., puţini sunt cei interesaţi de viaţa de zi cu zi a unui om de la catedră.
Cum îşi trăieşte viaţa în afara şcolii, ce fel de om este dincolo de sala de clasă, ce pasiuni are şi cum poate el influenţa devenirea copilului, sunt câteva aspecte care contează în formularea unei păreri pertinente. Elena Cercel predă desenul la liceu, dar o poţi cunoaşte şi în alte ipostaze: cea de grafician, sculptor sau cochetând cu tapiseria. Curiozitatea ne-a împins să aflăm mai multe amănunte.
– Holul Liceului Pedagogic e străjuit de busturile unor personalităţi arădene. Aveţi vreo legătură cu aceste lucrări?
– Da. În anul 2000 am realizat bustul lui Mihai Eminescu, urmat în 2001 de bustul lui C-tin Diaconovici-Loga, Atanasie Şandor şi Nicolae Roşuţ. M-am ocupat şi de restaurarea busturilor existente. Am realizat, de asemenea, bustul lui Alexandru Gavra din holul C.C.D. Arad.
– Care este relaţia dintre dumneavoastră şi sculptura pe care o executaţi?
– Încerc în sculptură să comunic cu persoana pe care o sculptez, să intuiesc, să empatizez, să mi-o închipui vie, nu în poză. Lucrez după poze sau după alte lucrări de artă, cum a fost cazul lui Alexandru Gavra, unde am lucrat după o pictură veche. Încerc să-mi imaginez cum era omul în realitate.
– Cu ce vă ocupaţi în momentul de faţă în afara şcolii?
– Cu lucrări de grafică. Mă ocup cu grafica de carte, ilustraţie şi copertă, am la activ 25 de cărţi realizate. Ultima carte despre academicienii din judeţul Vaslui, colaborare câştigată prin concurs la nivel naţional, a fost lansată în aula Academiei Române, unde m-am bucurat de aprecierea celor de faţă. Înainte de această lucrare, am realizat o carte cu portretele academicienilor din judeţul Arad, a celor din Caraş-Severin, Olt şi Buzău.
– Cum se împacă sculptura cu tapiseria şi grafica?
– Le fac în paralel pe toate trei. Grafica este mai lejeră deoarece este de mici dimensiuni, o fac mai repede, nu solicită prea mult timp. Mai laborioasă este tapiseria. Aici abordez un mod de exprimare mai neconvenţional, realizez un ciclu de personaje în diferite atitudini care vor să simbolizeze anumite sentimente umane, atitudini ale omului în faţa sorţii. Nu o fac în intenţia de a vinde, dar când înstrăinez lucrarea îmi pare rău. Stai mult cu ea, e martoră la diverse simţiri, la evoluţia ta într-o anumită perioadă de timp, te încântă, te supără.
L.F.
Carte de vizită
Studii: Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, şefă de promoţie
Licenţiată în Arte Plastice şi Decorative, specializarea Pedagogia Artei
Îi place să lenevească, să privească o frunză, cerul, tavanul. Iubeşte animalele şi ar dori să călătorească în locuri sălbatice. Nu refuză nici sălbăticia autohtonă.