REȘIȚA – Dar se simte ca la 40, așa cum a declarat pentru Jurnal de Caraș-Severin compozitorul. Cu umorul neaoș bănățean care-l caracterizează, dar emoționat în același timp, maestrul își serbează ziua de naștere acasă, la Reșița și este fericit că are atât de mulți prieteni. Mozart poate să mai aștepte până la marea lor întâlnire, pentru că ilustrul compozitor și dirijor mai are mult de lucru, partituri care trebuie finalizate (în prezent lucrează la un concert pentru pian), concerte pe care să le dirijeze, evenimente la care este invitat și pe care nu le refuză. „La mulți ani, Sabin Pautza!“.
Născut la 8 februarie 1943 la Câlnic-Reșița, ilustrul compozitor și dirijor muncește mai mult de când a ieșit la pensie. Îl întâlnim deseori pe stradă, parcându-și mașina, făcându-și cumpărăturile la supermarket sau aplaudat pentru prezență în sălile de spectacole și la diferite evenimente culturale sau mondene. Pe cât este de mic de statură, pe atât de covârșitoare este personalitatea sa, dar puțini conștientizează că sunt contemporani cu un om al cărui destin a fost scris în constelația marilor muzicieni să trăiască veșnic. Unii dintre concetățeni deja știu că există în oraș un liceu care-i poartă numele, alții au aflat că se mai face și un festival în luna mai (care anul acesta ajunge la ediția a V-a), este cetățean de onoare al municipiului Reșița și al județului Caraș-Severin, dar viața compozitorului, contemporan cu noi, e mai captivantă decât un roman bestseller și, nici nu mai încape îndoială că bate filmul.
Repere despre biografia maestrului au fost deseori consemnate în Jurnal de Caraș-Severin/Caon, iar acestea se regăsesc la discreție pe internet și în cartea aniversară semnată de muzicologul Daniela Caraman Fotea, „Maestrul“, care a fost lansată anul trecut în mai, la cea de-a IV-a ediție a festivalului care-i poartă numele. De aceea am preferat să folosim spațiul pentru a afla la cald gândurile ilustrului, la aniversară: „Nu-mi vine să cred, pentru că ieri, parcă am fost la grădiniță. Era un cântec pe vremuri al lui Moculescu «noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii»…și atunci mă gândeam că eu n-o să apuc anul 2000, că o să am 57 de ani, dar se pare că am apucat 75. Lucrez, că asta mă ține. Nu mă uit în calendar, nu mă uit în buletin. De când am ieșit la pensie lucrez mai mult ca înainte. De când m-am întors acasă, sunt asaltat de prieteni, de oameni care mă contactează, care îmi scriu, care mă sună… Dumnezeu a fost așa de bun cu mine că m-a adus până la 75 de ani, sănătos, pe picioarele mele, bun de muncă, așa că…da, Mozart poate să mai aștepte până să ne întâlnim!“.
Maestrului îi sunt dedicate două ore de spațiu radiofonic la Radio România Muzical, joi, 8 februarie, de la ora 13.10, o ediţie specială a emisiunii „Polifonii“, în care sunt difuzate interviuri, înregistrări și, desigur, muzică din creația sa. La mulți ani, Sabin Pautza!