REŞIŢA – Municipalitatea încearcă să implementeze, în premieră, un concept inovator în care interacţiunile să fie susţinute de tehnica informatică.
Aula Magna a Universităţii „Eftimie Murgu“ a găzduit în premieră prezentarea proiectului inovator Smart City, adică exact ce ar putea deveni Reşiţa dacă sunt urmaţi câţiva paşi. Pe scurt, ideea unui astfel de oraş defineşte un spaţiu care să funcţioneze inteligent, susţinând o altfel de interacţiune între locuitori, mediul de afaceri şi cel administrativ, într-o eră digitală, pe căi informatice.
Şi dacă sala n-a fost plină, primarul Ioan Popa a avut o explicaţie: „Probabil că unii dintre dvs. se întreabă de ce n-o fi sala asta plină ochi, arhiplină? Vă spun eu: pentru că chestiunile smart sunt pentru oameni isteţi, inteligenţi. Pentru că cei care fac pionierat nu sunt mulţi, sunt puţini. Şi în general, istoria nici nu-i mai consemnează pe foarte mulţi dintre ei. (…) Ce înseamnă Smart City? Smart înseamnă isteţ, minte ascuţită, dar din punctul meu de vedere înseamnă în acelaşi timp pionierat. Reşiţa a avut în ultimii 245 de ani câteva sclipiri, prima e legată de 1771, atunci când aici s-au pornit două furnale şi s-a produs oţel“, cu ceva timp înaintea altora.
„În 1860 a început o altă activitate de pionierat, locomotivele cu aburi, tot la Reşiţa. S-au făcut peste 2.000 aici. Toate cele 460 de grupuri hidroenergetice din România, toate turbinele – de la Porţile de Fier, Bicaz şi aşa mai departe – din toată ţara asta s-au făcut tot la Reşiţa. Din punctul meu de vedere, a fost al treilea moment de pionierat unde această vatră a dovedit că este smart, că există inteligenţă, inovaţie şi pionierat. După Revoluţia din 1989, oraşul ăsta a luat-o la vale. Trebuie să recunoaştem deschis: am pierdut populaţie masiv în ultimii 25 de ani, de la 120.000 am ajuns la 70.000. Vom vedea acum, în urma studiului, a Barometrului Social şi a Recensământului pe care le facem chiar în aceste zile, câţi am rămas. Dar vedeţi, cum spuneam înainte, suntem puţini. Nu contează cât de puţini suntem, contează cât de smart suntem. Ce vreau eu să fac în oraşul ăsta legat de smart? Aş fi putut să fac parcuri, panseluţe, floricele, trotuare, să mai dau nişte gratuităţi şi o anumită lume era fericită. Măi ce de treabă e primarul ăsta, ce parc frumos ne-a făcut, ce loc de joacă pentru copii extraordinar! Pentru care copii? Că nu prea mai sunt! Ceea ce trebuie să facem noi – aici mă bazez inclusiv pe sprijinul Universităţii «Eftimie Murgu», pe sprijinul tinerilor din Reşiţa, plecaţi sau rămaşi, sau pe alţi prieteni de suflet din Banatul de Munte sau cel de Câmpie –, este să găsim o chestiune smart care să ne ducă înainte. Nu cred că mergem înainte dacă aducem încă un lohn, două sau cinci la Reşiţa, care să mai asambleze ceva, să tragă două fire. Nu mergem înainte!“, concludea edilul, care a subliniat şi importanţa industriei verzi, vorbind despre mijloacele de transport electrice sau despre corpurile de iluminat mai eficiente şi mai economice.
Evenimentul a reunit prezentări, inclusiv discuţii prin intermediul internetului, cu diferite personalităţi din sectorul guvernamental, experţi în planificare regională şi dezvoltare urbană, dar şi reprezentanţi ai unor societăţi care oferă alternative la iluminatul public.