CARAŞ-SEVERIN – În sfârşit, este pe cale să se facă lumină vizavi de instituţiile abilitate să ne asculte telefoanele.
Decizia privind neconsituţionalitatea interceptărilor realizate de SRI a fost motivată, miercuri, 9 martie, de Curtea Consituţională a României, iar documentul a generat tot felul de reacţii, în special din cauza consecinţelor pe care le are, notabile fiind cele ale SRI şi ale DNA. Prezent în judeţ, Traian Băsescu – care a fost timp de nouă ani şeful Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – a precizat: „Cred că este o decizie corectă a CCR-ului, să încerce să clarifice art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, pentru că spune «Poliţia sau alte organe specializate ale statului». Pot fi şi organe ale statului care n-au în atribuţiuni unele activităţi şi să facă interceptări. Sunt convins, Curtea Constituţională va pune o regulă. Înainte de Cod de procedură penală, în vechiul cod nu se menţiona Poliţia sau alte instituţii. Codul de procedură tăcea şi atunci a trebuit să reglementăm lucrurile prin decizii ale CSAT-ului, puse în aplicare ulterior. Pentru că decizia CSAT-ului a fost, spre exemplu, că SRI-ul este autoritate naţională pe interceptări legate de convorbirile telefonice“.
Cum s-a ajuns la această situaţie? „Acest lucru a fost generat de faptul că erau singurii care aveau dotarea completă, ca urmare a Summitului NATO din 2008, spune Traian Băsescu. Înainte de summit s-a făcut o dotare în ritm accelerat, pentru a putea garanta nivelul de securitate cerut de faptul că erau toţi membrii NATO plus şefii de stat din statele partenere NATO. Erau 58 de şefi de stat şi de guvern la Bucureşti şi a trebuit făcută o dotare corespunzătoare unui asemenea eveniment. Şi din acest motiv s-a făcut şi foarte ieftin, şi cu foarte multe donaţii de la parteneri. Aceasta este explicaţia! După ce a apărut acest nou cod de procedură penală, fiind acest înscris ambiguu, era normal ca la Curtea Constituţională să se ceară conciziune şi claritate, fiind vorba despre instituţii care pot afecta intimitatea persoanelor şi în astfel de situaţii Curtea Constituţională nu se poate juca dacă este sesizată“.
Pe scurt, Curtea Constituţională şi-a motivat decizia pe faptul că o îngrădire a drepturilor fundamentale cetăţeneşti nu trebuie să se poată face în mod arbitrar, imprevizibil, fără ca legea să prevadă expres aceste situaţii. Iar folosirea expresiei „alte organe specializate ale statului“ nu face lumină vizavi de instituţiile abilitate să realizeze supravegherea tehnică. Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, pentru vineri, 11 martie, o şedinţă extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, o primă soluţie vehiculată fiind corectarea cadrului legal şi alocarea a zece milioane de euro pentru dotarea celor de la DNA.