REŞIŢA – La vânzarea unui cabinet de către un medic de familie, cel care îi ia locul are anumite obligaţii.
În judeţul nostru au existat şi mai există cazuri în care medicii de familie doresc să renunţe la cabinetul medical individual fie pentru a pleca în altă ţară, fie pentru a ieşi la pensie. Respectivii doctori au posibilitatea să vândă „afacerea“, sau praxisul, adică poate oferi aceleaşi servicii medicale, în aproape aceleaşi condiţii, beneficiind de lista cu pacienţii care acceptă să rămână la respectivul medic.
O soluţie care nu a fost implementată pe scară largă în România o reprezintă înfiinţarea unei societăţi, iar medicii să fie angajaţi, în timp ce pacienţii sunt ai respectivei societăţi. „Astfel, medicii înlocuitori ar fi angajaţi pentru o perioadă suficientă, care să depăşească doi ani, pentru armonizarea cu pacienţii. Acestora le-am dat şi o idee. Medicul înlocuitor va fi angajat cu un venit sub cel scontat, iar diferenţa va fi considerată un fel de «rată», iar suma va fi redusă din plata integrală a praxisului. Din păcate, asta nu se întâmplă în Caraş-Severin. La noi se întâmplă aşa: Dragoş, luna viitoare plec la Bucureşti, mă mut lângă copii. Găseşte-mi pe cineva“, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Caraş-Severin.
În urma transferului efectuat între cei doi medici, cel care vine este obligat să informeze pacienţii că sunt pe o altă listă şi că pot să-şi exprime opinia dacă rămân sau nu pe lista respectivului medic de familie. „La noi în județ, în prea puţine cazuri – vreo două – au fost preluate cabinetele prin plecarea medicilor în altă localitate sau în altă ţară. Cele mai multe reprezintă pensionarea“, ne-a declarat dr. Laurenţiu Mărţuică, medicul şef al Casei judeţene de Asigurări de Sănătate.
Or, opţiunea amintită este valabilă cel mult în oraşele judeţului, unde există mai mulţi medici de familie, şi oferta este mai variată. În schimb, în mediul rural, opţiunea este, de cele mai multe ori, unică. Şi asta nu e singura problemă.
„Noi ne bucurăm atâta timp cât în mediul rural avem medici, pentru că dacă se anunţă plecarea unuia, este stresul nostru să gândim ce punem în loc. Vârsta medie a corpului medicilor de familie creşte, pentru că este dificil să urmăm modelul francez unde, timp de câţiva ani, medicul care decide să se retragă îi oferă mentorat unuia tânăr, care îl va înlocui“, a adăugat Mărţuică.
