REŞIŢA – Cultivatorii de porumb şi floarea-soarelui îşi declară culturile calamitate, şi cer despăgubiri pentru pagubele suferite.
Seceta din această vară a lăsat urme adânci în grădini şi pe ogoare. Dacă grâului i-a mers bine anul acesta, culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt pârjolite de soare, semn că, în toamnă, hambarele agricultorilor vor fi mai mult goale.
„Lipsa precipitaţiilor a dus, inevitabil, la uscarea profundă a solului şi la instalarea secetei atmosferice, precum şi a celei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor de apă determină apariţia secetei agricole, care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole. În Caraş-Severin, cele mai afectate culturi sunt cele de porumb şi floarea-soarelui. Dacă nu va ploua nici luna aceasta, seceta va afecta şi campania agricolă de toamnă“, ne-a declarat dr. ing. Liviu Munteanu, consilier superior la Consiliul Judeţean Caraş-Severin.
În unele zone din judeţ nu a mai plouat de mai bine de o lună, aşa că fermierii nu-şi vor putea acoperi costurile avute până acum. Mai multe primării din judeţ au început să pregătească documentaţia pentru a solicita sprijin financiar pentru culturile calamitate de secetă.
Printre agricultorii care suferă de pe urma secetei instalate în judeţ se numără şi Ioan Judea, din Răcăşdia. Inginer de meserie, acesta ne-a declarat că în zona Oraviţei (localităţile Berlişte, Vrani, Vărădia, Răcăşdia, Naidăş), nu a mai plouat de la sfârşitul lunii iunie. Din acest motiv, şi-a declarat culturile calamitate la primărie, pentru a primi ajutor din partea statului.
„Anul acesta, am însămânţat cu porumb o suprafaţă de 24 de hectare, iar cu grâu – 12 ha. Grâului i-a mers bine, producţia medie obţinută la hectar fiind de 5.000 de kilograme. Din suprafaţa însămânţată cu porumb, mai bine de jumătate este calamitată. Vom scoate ceva de pe parcelele situate în apropierea cursurilor de apă. În rest, porumbul este uscat. Arată ca în luna octombrie. Pagubele sunt enorme, pentru că investiţia la hectar a fost de 600 de euro, în condiţiile în care am lucrat cu utilajele proprii“, ne-a explicat inginerul.
Nici la Biniş nu a mai plouat de o lună şi jumătate. Pământul este crăpat în grădini, culturile sunt pârjolite de soare, iar fântânile sunt aproape secate. Conştienţi de efectele produse de secetă, oamenii îşi calculează pierderile. „Degeaba mai plouă acum, căci nu mai putem salva nimic. Soţul meu a fost, zilele trecute, la primărie şi a declarat calamitată 70% din suprafaţa cu porumb, iar acum aşteptăm să vină comisia pentru evaluarea pagubelor. Pierderile sunt foarte mari pentru noi, având în vedere investiţiile făcute în primăvară. Avem o datorie de 30.000 de euro către societatea care ne-a furnizat erbicidele, seminţele şi îngrăşămintele, pe care nu ştiu cum o vom acoperi în aceste condiţii. La această sumă, mai adăugăm şi cheltuielile pe care le-am avut cu motorina, cam 80 de litri la ha“, ne spune Lia Nartiţă, din Biniş, care are însămânţate cu porumb 85 de ha şi 10 cu floarea-soarelui.