Se confruntă cu această problemă mai ales zona sudică a judeţului Caraş-Severin, şi cea din perimetrul Iabalcea, Nermed, Caraşova, precum şi sudul extrem din zona Gârnic, Padina Matei, Moldova Nouă.
Aici, sub stratul de sol de maxim 2-3 metri, se află un monolit imens de calcar. La temperaturi externe ridicate şi prelungite, cum s-a întâmplat şi în această vară, monolitul se dilată şi microfisurile se măresc.
Apa din fântâni dispare în câteva zile, iar izvoarele seacă.
Apă de ploaie
Un fenomen asemănător se întâlneşte în zona Iabalcea – Caraşova – Nermed. La Iabalcea, de peste 50 de ani, oamenii beau apă de ploaie. Aproape că nu există gospodărie care să nu aibă cel puţin un bazin tip fântână în care localnicii strâng apa de ploaie.
Tot din cauza lipsei apei, o parte dintre locuitorii cartierului reşiţean Doman au ajuns aproape în aceeaşi situaţie. De mai bine de zece ani, cartierul nu mai are sursă de apă, aceasta fiind adusă de primărie cu cisterna.
De cele mai multe ori, apa este aşa de murdară încât oamenii preferă să consume şi să gătească cu apă de ploaie. De fapt, la Doman, menajul este asigurat 100% cu apă de ploaie.
Apa de băut este adusă de la trei km, cu bidoanele de la un izvor sau este cumpărată. Abia peste câţiva ani când, se pare că vor veni bani dintr-un proiect ISPA, bani cu care să se aducă un sistem nou de conducte până la Doman, se va putea vorbi despre apă curentă.
Pe zone întinse
În aceeaşi situaţie se află şi oraşele Băile Herculane şi Moldova Nouă. Din cauza vechimii instalaţiilor de aducţiune a apei şi a staţiilor de pompare, la Moldova Nouă, cartiere întregi nu au apă decât câteva ore pe zi. La Băile Herculane, din cauza conductei magistrale vechi de peste 40 de ani, presiunea apei este redusă aproape la jumătate.
În altă parte a judeţului, la Anina, seceta din acest an, dar şi lucrările la digul lacului de acumulare de la Buhui a transformat sursa de apă într-o „băltoacă“ de nici un metru adâncime. La robinete abia dacă mai ajunge apă câte o oră – două pe zi.
Sorin Goruianu