REŞIŢA – Un tânăr timişorean expune la muzeul din Reşiţa o impresionantă colecţie de veşminte populare vechi.
Până la sfârşitul lunii mai, Muzeul Banatului Montan găzduieşte o interesantă expoziţie menită să readucă în atenţia publicului valorile satului românesc de altădată. Realizatorul ei este Marius Matei, muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Tânărul de 30 de ani a reuşit să adune de-a lungul timpului o impresionantă colecţie de costume şi podoabe populare, care însumează peste 1.200 de piese din mai multe subzone etnografice ale Banatului de Câmpie. O parte din această colecţie a fost prezentată luni şi la muzeul din oraş, la eveniment participând şi două clase de elevi de la Liceul „Traian Vuia“.
Interesant este faptul că păstrarea costumelor şi a podoabelor populare nu a reprezentat pentru tânărul colecţionar o preocupare din copilărie, aceasta venind, în timp, pe când a constatat că valorile spirituale ale satului românesc sunt pe cale de dispariţie.
„Nu am avut această pasiune de mic copil, ci m-am apucat de colecţionat mai mult din conştiinţă. Am crescut în casa bunicilor materni, în comuna timişeană Giroc, o suburbie a Timişoarei care s-a urbanizat foarte puternic şi care astăzi numără peste 12.000 de locuitori. Am văzut astfel cum, încet, încet, se pierd aceste obiecte etnografice şi am luat iniţiativă. La Reşiţa sunt prezent doar cu o parte din colecţia mea privată de costume, însă ea însumează peste 1.200 de piese din mai multe subzone etnografice – Timişoara, Lugoj, Buziaş, Deta, Sânnicolau Mare şi Ciacova – la care se adaugă piese de acoperire a capului, bijuterii, însemnând salbe din argint sau din alte metale nepreţioase. Timp de 12 ani am bătut satele din câmpia Banatului şi astăzi cred că este una dintre cele mai mari colecţii de acest gen din ţară, dacă dăm crezare muzeelor naţionale care au o evidenţă a colecţiilor şi a colecţionarilor din România“, a declarat Marius Matei.
Cea mai veche piesă din expoziţia de la Reşiţa datează din 1880, un ansamblu vestimentar din zona Lugojului, iar cea mai nouă, din anul 1945.
Despre protagonistul expoziţiei şi colecţia sa au vorbit mai întâi gazdele, dr. Carmen Albert şi dr. Mircea Taban, ambii cercetători la Muzeul Banatului Montan, precum şi criticul Ada Cruceanu Chisăliţă.